Un nou format internațional a luat naștere, având drept protagoniste țările situate de-a lungul munților Carpați
Drumul Președintelui României, Nicușor Dan, și a omologului său sârb, Aleksandar Vucic, către Summitul C8 a trecut prin punctul de frontieră „Porubna – Siret”, acolo unde cei doi lideri au fost întâmpinați de către șeful Administrației Regionale Militare Cernăuți, Ruslan Osipenko. Ulterior, președinții României și Serbiei, au plecat spre regiunea Ivano-Frankovsk — locul desfășurării ințiativei C8, care reunește, de asemenea, Ucraina, Polonia, Ungaria, Cehia, Austria și Slovacia.
Munții Carpați și dorința de a atrage investiții de miliarde
„C” vine de la munții Carpați, consemnând dorința celor opt țări situate în această zonă de a-și uni forțele și de a realiza diferite proiecte în comun. Din aceste considerente a și apărut formatul C8, avându-le drept protagoniste pe Ucraina, România, Polonia, Ungaria, Cehia, Austria, Sebia și Slovacia.
Economic vorbind, PIB-ul cumulat al statelor implicate în Inițiativa Carpatică constituie 3,4 trilioane de dolari — adică aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene. În această regiune locuiesc aproximativ 126 de milioane de oameni. Principalele industrii sunt construcția de mașini, de echipamente, de componente electronice, mineritul, industria chimică și sectorul agroindustrial. Sunt dezvoltate, de asemenea, conexiunile comerciale și energetice transfrontaliere.
Totodată, pe acest teritoriu se află depozite strategice de gaze, care sunt printre cele mai mari din Europa. Astfel, regiunea Carpatică reprezintă o poartă naturală pentru rutele din Caucazul de Sud și Asia prin Marea Neagră și una dintre cele mai sigure baze de protecție împotriva Rusiei. Dar, în pofida acestor avantaje, până de curând pentru această zonă nu exista o politică integrată de dezvoltare, similară cu strategiile pentru regiunile Alpină, Dunăreană și alte macroregiuni ale Europei, care oferă acces la instrumentele financiare ale Uniunii Europene și atragerea de investiții de miliarde de dolari. Din fericire, bazele ei au fost puse zilele trecute.
„Carpații pot și trebuie să devină unul dintre motoarele cheie ale creșterii economice, investițiilor și exportului de energie”
Primul Summit C8 a avut loc la finele săptămănii trecute la Guta, regiunea Ivano-Frankovsk. Aici și-au dat întâlnire reprezentanții celor opt țări care fac parte din Inițiativa pentru Integrarea Carpatică, printre aceștia numărându-se președinții Ucrainei, României și Serbiei — Volodimir Zelenski, Nicușor Dan și Aleksandar Vucic, Premierul Poloniei, Donald Tusk, președinta Consiliului Federal al Austriei, Christine Schwarz-Fuchs, primul vicepreședinte al Senatului Cehiei, Jiří Drahoš, și secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Europene al Slovaciei, Marek Eštok.
În calitate de gazdă, Președintele Volodimir Zelenski le-a mulțumit participanților summit-ului și a subliniat că fiecare astfel de vizită în Ucraina și implicarea în inițiative comune reprezintă întotdeauna un sprijin pentru oamenii noștri, pentru stat și pentru întreaga Europă în timp de război.
— Acesta este un început foarte serios al unei mișcări care ar trebui să apropie și mai mult țările noastre și să creeze, la nivelul Uniunii Europene, un alt element puternic de interacțiune – securitate, energetică, extinderea semnificativă a logisticii, cooperare economică transfrontalieră și un sprijin substanțial pentru comunitățile noastre.
În trecut, Carpații erau priviți adesea în primul rând ca o regiune a turismului, a climei și a sprijinului pentru comunitățile locale. Astăzi, Carpații pot și trebuie să devină unul dintre motoarele cheie ale creșterii economice, investițiilor și exportului de energie. Regiunea Carpatică trebuie să devină o parte importantă a politicilor UE, dispunând de resurse adecvate pentru implementarea acestora. Inițiativa Carpatică transformă Carpații în cea mai puternică legătură și conexiune între toate regiunile vecine, — a declarat V. Zelenski în startul summit-ului.
Poziția sa a fost susținută și de alți lideri prezenți la întrunire, în speță de Președintele României, Nicușor Dan.
— M-am bucurat să particip la acest eveniment important, care promovează integrarea regională, bunele relații de vecinătate, coeziunea și coordonarea, în deplină complementaritate cu mecanismele regionale existente.
România găzduiește jumătate din lanțul muntos carpatic, iar implicarea noastră este, prin urmare, semnificativă. Țările carpatice trebuie să colaboreze mai bine pentru a construi drumuri și puncte de trecere a frontierei, pentru a consolida conexiunile energetice, pentru a promova turismul și schimburile economice și culturale, pentru a proteja natura și pentru a atrage investiții.
Am susținut necesitatea unei abordări integrate a investițiilor și proiectelor care să ajungă până la comunitățile locale.
România pune, de asemenea, accent pe tehnologiile informaționale avansate, securitate, protecția civilă, pregătirea pentru dezastre naturale și alte situații de criză, precum și pe consolidarea rezilienței noastre generale.
Țara noastră este un susținător ferm al parcursului european, iar Inițiativa pentru Integrarea Carpatică poate servi și drept instrument suplimentar pentru integrarea europeană a țărilor candidate.
Nu în ultimul rând, acest format poate valorifica bogăția lingvistică și culturală a regiunii carpatice, ce va face din protejarea drepturilor minorităților naționale o prioritate, — a menționat șeful statului român.
„Carpații pot deveni un furnizor de energie pentru Uniunea Europeană, nu doar o regiune de tranzit”
Summitul Inițiativei Carpatice a avut și o latură economică importantă, aceasta fiind abordată în cadrul Primului Forum Economic Carpatic. Principalele teme discutate aici s-au referit la potențialul de cooperare în sectoarele apărării, energiei și transporturilor, care, potrivit declarațiilor oficialilor, ar trebui să aducă o creștere economică reală, investiții și locuri de muncă.
Per total, Forumul Economic a reunit aproximativ 1400 de participanți din țările C8 și din afara lor, printre aceștia aflându-se reprezentanți ai puterii centrale, administrațiilor regionale și autoguvernării locale, în timp ce, mediul de afaceri a fost prezent prin circa 400 de companii din zona Inițiativei Carpatice.
Din informațiile organizatorilor, portofoliul de investiții al forumului a inclus 95 de proiecte în valoare de peste 42,5 miliarde de euro în energie, industrie și producție, tehnologii inovatoare, transport și logistică, infrastructură și imobiliare, sectorul agroalimentar, sănătate și materiale de construcții.
De la tribuna Forumului Economic Carpatic, Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a remarcat că, „este important să fie atrase mai multe investiții, să fie consolidată industria, să fie create noi oportunități pentru întreaga regiune și ca aceasta să fie întărită pe fondul politicii extrem de agresive a Rusiei”.
— Mai multă securitate. Legături energetice mai puternice. Drumuri mai bune, căi ferate și, desigur, porturi. Securitatea depinde întotdeauna de capacitatea noastră de a lucra împreună: când sistemele noastre sunt conectate și țările noastre cooperează, și apărarea noastră devine mai puternică, — a precizat liderul de la Kiev.
Potrivit acestuia, aproximativ jumătate din portofoliul de investiții este reprezentat de sectorul energetic, iar această industrie ar trebui să devină una dintre principalele contribuții ale regiunii Carpatice pentru Europa.
— Energie solară și eoliană. Stocarea energiei. Și noi interconectori. Și marile noastre depozite subterane de gaze. De asemenea, se propune crearea unui cluster eolian carpatic cu o capacitate de 1,5 gigawați. Carpații pot deveni un furnizor de energie pentru Uniunea Europeană, nu doar o regiune de tranzit, — a spus Președintele Ucrainei.
La rândul său, șeful statului român, Nicușor Dan, în discursul rostit în timpul Forumului Economic Carpatic, a ținut să menționeze că, țările implicate în formatul C8 trebuie să extindă cooperarea economică și, practic, să creeze o piață comună în regiune.
— Am pus accent pe oportunitatea construirii unei piețe regionale comune, bazată pe încredere reciprocă și conectivitate. România este pregătită să ofere un mediu atractiv pentru investiții, beneficiind de poziția strategică a Portului Constanța, infrastructura rutieră în plină dezvoltare, dar și un potențial uriaș în domenii de vârf precum industria de apărare, tehnologia și energia nucleară, — a transmis Nicușor Dan.
La Forum a fost prezentată, de asemenea, o zonă specială EXPO cu standuri ale fiecăreia dintre cele opt țări din regiunea Carpatică. Președinții Ucrainei și României au discutat cu reprezentanții mediului de afaceri, ai companiilor și cu antreprenorii care au prezentat capacitățile de investiții ale regiunii.
Ce rol îi revine Bucovinei în cadrul Inițiativei Carpatice
Forumul Economic Carpatic din regiunea Ivano-Frankovsk a avut și o componentă bucovineană, o delegației a ținutului numărându-se printre participanți. Din componența ei au făcut parte șeful Administrației Regionale Militare Cernăuți, Ruslan Osipenko, adjuncții săi Vitali Bondar și Oxana Sakrier, președintele interimar al Consiliului Regional Cernăuți, Mikola Huitor, primari ai comunităților teritoriale, deputați ai Consiliului Regional, veterani, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai Congresului regional al tineretului.
De fapt, regiunea Cernăuți a fost printre primele care s-a alăturat lucrărilor Summit-ului C8, chiar înainte de derularea evenimentelor oficiale. După cum aminteam la începutul materialului, șeful ARM Cernăuți, Ruslan Osipenko, i-a întâmpinat la punctul de trecere a frontierei „Porubna – Siret” pe președinții României și Serbiei, și, profitând de ocazie, le-a prezentat lui Nicușor Dan și Aleksandar Vucic potențialul regiunii și le-a propus acestora să se gândească despre dezvoltarea unor eventuale parteneriate la nivel regional.
Ulterior, în cadrul Forumul Economic Carpatic, Ruslan Osipenko a purtat discuții cu Președinta Consiliului Federal al Republicii Austria, Christine Schwarz-Fuchs, și cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Austriei în Ucraina, Robert Müller.
„Focusul principal al conversației noastre a fost activarea cooperării interregionale și implementarea unor proiecte de mare anvergură în Bucovina, în special a unui cluster de reabilitare. Sunt recunoscător pentru sprijin și pentru disponibilitatea de a ne ajuta în acest sens”, — a afirmat șeful ARM Cernăuți.
De asemenea, funcționarul s-a întâlnit cu prietenii din România: președintele Uniunii Ucrainenilor din România, Nicolae-Miroslav Petrețchi, secretarul de stat al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Dan-Adrian Pop, consilierul prim-ministrului României, Vlad Gheorghe, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Vlad-Emanuel Duruș, vicepreședintele Consiliului Județean Buzău, Costin Stanciu, și primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, precum și cu alți parteneri.
„Am discutat despre oportunități concrete de aprofundare a cooperării între regiuni – de la economie și investiții până la proiecte transfrontaliere comune. Activitatea continuă. Lucrăm pentru consolidarea rolului regiunii Cernăuți în Inițiativa pentru Integrare Carpatică, care va permite atragerea unor resurse semnificative pentru dezvoltarea comunităților montane”, — a declarat R. Osipenko.
Nicușor Dan: „ Apărarea drepturilor și intereselor comunităților de români este o prioritate majoră”
În ceea ce-l privește pe Președintele României, Nicușor Dan, anterior participării la forumul economic, acesta s-a oprit la Polianîția, unde a discutat cu românii din Transcarpatia despre nevoile reale de la fața locului și despre păstrarea identității naționale.
— A fost o bucurie să mă întâlnesc cu reprezentanții comunității de români din Transcarpatia. A fost o discuție sinceră și necesară, pentru a afla problemele de la fața locului, proiectele și prioritățile pe care comunitatea dorește să le promoveze pentru a păstra o legătură cât mai apropiată cu România.
I-am asigurat pe cei prezenți la întâlnire că apărarea drepturilor și intereselor comunităților de români este o prioritate majoră și că reprezintă aspectul crucial al misiunii pe care ambasadele și consulatele României le au peste hotare.
Este evident că parte din soluții depind și de finanțare adecvată și de reforme legislative. Totodată, am subliniat că discut de fiecare dată cu Președintele Zelenski pe temele privind drepturile comunității și comunicăm de fiecare dată ferm așteptările pe care le avem, la toate nivelurile de dialog diplomatic, — a relatat Nicușor Dan despre întalnirea cu comunitatea românească din regiunea Transcarpatică.
Gheorghe SEMENIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
P.S. Ulterior, premierul maghiar Péter Magyar a anunțat că Ungaria nu va face parte din inițiativa C8. El a menționat că țara sa a primit o invitație oficială din partea Kievului, dar a decis să o decline din motive pe care le consideră pe deplin „justificate”, fără a oferi detalii suplimentare.
În ciuda refuzului de a adera ca membru cu drepturi depline, Ungaria a trimis totuși un reprezentant (adjunctul ambasadorului maghiar la Kiev) pentru a asista la summitul inaugural al C8.
