În regiunea Cernăuți s-a încheiat realizarea Proiectului „Consolidarea rezilienței transfrontaliere la dezinformare prin crearea unei rețele de schimb de experiență și parteneriat educațional”, implementat de Centrul Regional de Formare Continuă din Cernăuți, cu sprijinul Fundației Hanns Seidel în Ucraina. Săptămâna trecută la acest centru a avut loc masa rotundă de încheiere a Proiectului cu tema „De la evaluările de expert la elaborarea politicilor de combatere a dezinformării în zona limitrofă ucraineano-româno-moldavă”.
În discuție au fost propuse două subteme: „Dezinformarea ca armă de exterminare în masă în condițiile războiului ruso-ucrainean” și „Împreună sau alături? A descoperi, a verifica, a combate operațiunile speciale informativ-psihologice ruse”. Ședința la masa rotundă a fost moderată de Mykola Iarmystyi, directorul Centrului Regional de Formare Continuă Cernăuți.
În deschidere, Iana Melnyciuk, șefa Secției de monitorizare a învățământului și comunicației din cadrul Centrului, a făcut o totalizare a activității desfășurate privind realizarea acestui proiect. Participanții la eveniment au fost salutați de Oleg Vatamaniuk, coordonator de proiecte al reprezentanței Fundației Hanns Seidel din Kiev (în regim de videoconferință), și de Myhailo Pavliuk, vicepreședintele Consiliului Regional Cernăuți. Myhailo Pavliuk a accentuat că în societatea ucraineană se observă o creștere a neîncrederii nu atât față de unii politicieni concreți, cât față de instituțiile statului. Misiunea constă în ceea ce spunem societății: prin informații veridice și prin combaterea informațiilor false.
În comunicarea sa Natalia Neceaieva-Iuriiciuk, docent la Catedra de Politologie și Administrare de Stat a Universității cernăuțene, antrenoare în cadrul proiectului, s-a referit la unele momente de risc, care reies din statutul limitrof al regiunii Cernăuți. Unul dintre acestea este cel referitor la nivelul religios. Or, chestiunile ce țin de confesie privesc în mod direct identitatea persoanei. De asemenea, pot tensiona situația din societate chestiunile privind limba. Aceste chestiuni sunt foarte sensibile și cer o atitudine delicată. Nimeni nu are dreptul să-l limiteze pe om în privința folosirii limbii lui materne și în privința libertății de conștiință și de religie.
În triunghiul Ucraina-România-Moldova se cere o verificare minuțioasă a datelor pentru a crea un scut comun împotriva dezinformării. „Sperăm, că oamenii de știință din Ucraina și România se vor apuca, în cele din urmă, să alcătuiască în comun un manual al istoriei Bucovinei”, a conchis docentul Natalia Neceaieva-Iuriiciuk.
Conducătorul proiectului, Serghei Hacman, director-adjunct al Centrului Regional de Formare Continuă din Cernăuți, a citat câteva exemple de manipulare a istoriei, iar aceasta se face cu ajutorul informațiilor false și cu scopul de a diviza societatea ucraineană. Vorbitorul a subliniat că e nevoie de un dialog în problemele complicate ale istoriei. Serghei Hacman a mai menționat anumite particularități ale războiului hibrid purtat de agresor, în special intimidarea și demonstrația de forță militară, miturile istorice și narativele despre „fascism”, precum și încercările de a folosi elemente de tensiune locală și de a ațâța vrajba interetnică.
Moldova a fost reprezentată la masa rotundă de Viaceslav Burdeniuc, administrator al Asociației publice „Centrul de Interacțiune Socială și Progres” din orașul Bălți. Oaspetele s-a adresat către participanții la eveniment în limba română, iar comunicarea și-a prezentat-o în limba ucraineană, în semn de respect față de poporul ucrainean care luptă vitejește împotriva agresorului rus, apărând totodată și Republica Moldova. În opinia sa, Ucraina și Moldova se află într-un spațiu comun al securității. Propaganda rusă, prin atacuri cibernetice și dezinformare caută să transforme Moldova într-o a doua Ucraină. Deci, dezinformarea este o armă puternică în mâinile regimului de la Kremlin. Atât Ucraina, cât și Moldova trebuie să dea dovadă de rezistență informațională. „Trebuie să ne apărăm dreptul la viață fără dictatul imperiului”, a declarat Viaceslav Burdeniuc din orașul Bălți. La dezbaterile pe marginea comunicărilor au participat Vera Țârdea, șefa Sectorului de asigurare informațională și dezvoltare digitală al Consiliului Orășenesc Herța, Oleksandr Koșovyi, conducătorul Organizației publice „Stali”, Artiom Juk, vicepreședinte al Consiliului Raional Cernăuți, Aliona Ignatieva, coordonatoare a Centrului din Cernăuți pentru ajutorarea celor salvați, Angela Marcu, directoarea Bibliotecii publice „Gheorghe Asachi” din Herța. În cadrul dezbaterilor, participanții au vorbit despre importanța creării unei rețele comune de reziliență informațională între Ucraina, Republica Moldova și România, a schimbului de experiență și a combaterii comune a dezinformării. S-a discutat, de asemenea, despre necesitatea intensificării sprijinului informațional pentru veterani și familiile acestora, creării de proiecte mediatice și educaționale specializate, precum și instruirii cetățenilor, în special a copiilor și tinerilor, în privința abilităților de recunoaștere a falsurilor și de verificare a informațiilor.
În comentariul special pentru „Monitorul Bucovinean” Serghei Hacman, conducătorul proiectului, a menționat:
– A fost un proiect realizat pe parcursul a patru luni. Pentru participanții la el – funcționari ai administrațiilor publice, funcționari ai organelor de autoadministrare locală, lideri ai ONG-urilor, jurnaliști – au fost organizate treninguri-seminare. Cunoștințele primite și deprinderile însușite le vor fi de folos la analizarea informațiilor și la administrarea eficientă. Am avut o ședință a mesei rotunde în deplasare – la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. În această privință ne-au ajutat prorectorul Ștefan Purici, lectorul universitar Marin Gherman și Marcela Slusarciuc, specialistă în colaborarea transfrontalieră, precum și Florin Pintescu, decanul Facultății de Istorie și Geografie. Delegația noastră a avut o întâlnire la Filiala Suceava a Uniunii Ucrainenilor din România. La realizarea proiectului i-am avut ca parteneri Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Asociația publică „Centrul de Interacțiune Socială și Progres” din Bălți, Republica Moldova, Asociația Autorităților Locale din Regiunea Cernăuți „Agenția de Dezvoltare a Comunităților din Bucovina”. Un asemenea proiect merită continuat. Mult depinde de finanțare. Chiar dacă nu vom avea finanțare, ne vom strădui să-l continuăm, dar cu mici cheltuieli. În ce constă eficiența proiectului? Participanții la treninguri primesc certificate, de care se va ține cont la evaluările anuale și la atestarea funcționarilor.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
