Invitația ajunsă la Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți de a participa la a III-a ediție a Festivalului internațional de poezie de la Râmnicu Vâlcea cu genericul „Râmnicul e metaforă” ne-a bucurat și chiar din startul acestui reportaj țin să-i mulțumesc directorului acestui festival, scriitorului Gheorghe Smeoreanu pentru că s-a gândit la literatura română de la Cernăuți, făcându-ne invitați de onoare ai evenimentului.
Înainte ne aștepta drum lung, iar pe alocuri anevoios. Alegând pe GPS ruta prin Bacău și Brașov, am avut de traversat pasul Oituz cu splendoarea Carpaților care te farmecă ori de câte ori dai cu ochii de ei, dar nu mai zic și în cazul nostru, când treci prin inima lor simțind pulsul milenar care îți înfierbântă inima și la figurat, dar și la propriu, mai ales când te afli la volanul mașinii, fără să cunoști drumul. Și tot are Dumnezeu grijă și de lucruri mici, cum a fost în cazul nostru ca să fim doi șoferi la drumul de treisprezece ore. Anevoios din motive plăcute, ziceam noi, pentru că pe întreg tronsonul montan circa treizeci de sectoare erau în reparație capitală, ceea ce îți ia din timp, dar e de apreciat că se lucrează intensiv asupra calității drumurilor. Faptul că noi, românii, iubim a fi veșnic nemulțumiți, e altă temă de discuție. Să stai la semafor deoarece se efectuează lucrări, e mult mai plăcut decât atunci când stai la coadă din cauza gropilor. Sincer să fiu, nici Ro-alerta nu ne-a speriat prea tare cu „ursul de la Oituz”, având experiența alarmelor de la noi din țară, mai mult decât atât, și pompierii deja se întorceau, probabil, de la „întâlnirea cu moș Martin”. A fost o călătorie de neuitat din mai multe puncte de vedere.
La Consiliul Județean Vâlcea
Din delegația noastră, alături de subsemnatul Nicolae Șapcă, au făcut parte avocatul-poet Gheorghe Bodnariuc, secretarul Societății Scriitorilor Români din Cernăuți (SSRC) și al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „M. Eminescu” și profesoara de limbă și literatură română de la Liceul din Iordănești Marina Șapcă, fondatoarea revistei „Recreația Mare” a elevilor români din Ucraina și membră a Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina.
Astfel, în amiaza zilei de vineri, împreună cu domnul Gheorghe Smeoreanu, o personalitate notorie în cultura și literatura vâlceană în particular, dar și națională în general și scriitorul Nicolai Nistor, redactor-șef la „Vâlcea literară”, am fost onorați cu o invitație la Consiliul Județean Vâlcea, unde am avut o întrevedere cu domnul Constantin Rădulescu, președintele Consiliului Județean, politician cu o vastă experiență în administrația publică și domnul Remus Grigorescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Vâlcea.
Domnul președinte ne-a descris în cifre și fapte ținutul vâlcean, accentuând că cea mai importantă pentru teritorii și cetățenii săi este dezvoltarea, în acest fel construind și bugetul. M-a impresionat faptul, că în județul Vâlcea în perioada apropiată, pe acoperișurile instituțiilor comunitare vor fi instalate panouri solare, fapt care nici nu necesită explicații pentru importanța și necesitatea acestui proiect.
O atenție deosebită se acordă în județ dezvoltării culturii: „Toate sunt necesare și trecătoare, însă ceea ce investim în cultură, dezvoltarea infrastructurii acestea, va rămâne pentru generațiile viitoare” – a subliniat Constantin Rădulescu, un tânăr de până în cincizeci de ani, dar cu o vastă vechime de activitate politică, inclusiv și la nivel parlamentar.
La rândul nostru am povestit gazdelor despre comunitatea românească din regiunea Cernăuți, nu am uitat de frații noștri din Transcarpatia și Odesa, despre bucuriile și tristețile de care avem parte, despre necesitățile și durerile învățământului în limba română. Nu a rămas în umbră nici necesitatea aprovizionării școlarilor noștri cu literatură artistică pentru copii, dar nici aniversarea de 85 de ani de la evenimentul tragic de la Fântâna Albă, ce va avea loc la anul viitor, moment adus în discuție de vicepreședintele CJ Remus Grigorescu. Desigur am adus mulțumiri pentru sprijinul și primirea refugiaților din calea războiului din Ucraina, o durere a întregii Europe.
Pe aripi de poezie, la biblioteca „Antim Ivireanu”
După participarea la o emisiune televizată de două ore și moderată de scriitorul și jurnalistul Gheorghe Smeoreanu, am ajuns la Biblioteca județeană „Antim Ivireanu”. Chiar holul de la intrare este o dovadă a creativității și importanței culturii și cultului cărții în acest județ. Interiorul instituției amintește de un locaș sfânt al Măriei Sale Cartea, iar directoarea instituției, doamna Nicola Alina-Mihaela ne-a povestit în particular despre investițiile și creativitatea acestui excepțional proiect.
Aici a și avut loc evenimentul principal al celei de a III-a ediții a Festivalului Internațional de poezie „Râmnicul e metaforă”. Cuvântul de inaugurare a fost rostit de directorul festivalului Gheorghe Smeoreanu. Evenimentul în sine a fost moderat de poetul și ziaristul Nicolae Nistor, cu care am stat „la taifas” încă până la începerea solemnității. Și dacă m-ar întreba cineva ce pot spune despre domnia sa, aș spune că „scrie din mers”.
Nicolae Nistor a prezentat în fața unui public select de scriitori și oameni de cultură o nouă ediție a revistei „Vâlcea Literară”, dar și Antologia „Vâlcea e metaforă”, redactor-șef și coordonator al cărora este. Cei prezenți au fost salutați de viceprimarul municipiului Râmnicu Vâlcea Eusebiu Vețeleanu.
Timp de o oră și jumătate a durat Conferința noastră în cadrul căreia le-am povestit noilor prieteni despre viața culturală și literară din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și plasa Herței, despre activitatea societăților culturale din regiunea noastră, despre presa de limbă română de la noi. Un loc aparte a revenit sprijinului consistent al comunității românești din Ucraina de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, prezentând și publicațiile „Monitorul bucovinean”, „Recreația Mare”, „Prichindeii din Cernăuți”, cărți editate de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, despre Taberele ARC, am vorbit despre importanța acestui vast sprijin pe care ni-l dorim cât mai durabil. Nu a rămas fără atenție școala în limba română și biserica din Ucraina cu bucuriile și necazurile lor.
Marina Șapcă le-a făcut gazdelor cunoștință cu unele momente din sistemul de învățământ din Ucraina, a vorbit despre manualele de limbă și literatură română și despre manualele în limba română la alte materii. A fost întrebată și despre scriitorii care se studiază în școala ucraineană cu predarea în limba română, despre traducerea și întocmirea manualelor, aceste chestiuni fiindu-i aproape prin încadrare nemijlocită.
Colegul Gheorghe Bodnariuc s-a referit la unele aspecte de drept, dar a povestit și despre propria „combinație” de avocat și poet.
Zecile de întrebări la care am răspuns în echipă sunt dovada faptului că și în adâncul țării lumea este interesată de viața și existența noastră aici, după frontiera nordică a Statului Român modern. Am citit versuri, a urmat schimbul de cărți și adrese și momentele exprimării dorinței de a ne revedea, invitându-i la Cernăuți, unde se mai simt bătăile inimii lui Eminescu.
Conacul „Nicolae Bălcescu”, o perlă a patrimoniului cultural vâlcean
Sâmbătă am fost așteptați la Muzeul „Nicolae Bălcescu” de domnul Remus Grigorescu, vicepreședinte al CJ Vâlcea și personalul instituției, unde am sosit împreună cu Gheorghe Smeoreanu și „albina casei sale” doamna Ema.
Cum e și corect, chiar la intrare este instalată o pisanie despre proiectul realizat pentru renovarea și întreținerea Muzeului. Spiritul gospodăresc și atitudinea față de obligații s-a simțit chiar de la intrare. Parcă a fost cumva mai altfel decât în alte părți. Curățenia impecabilă a teritoriului, îngrijirea parcului este excepțională și nu putem spune că s-au pregătit din timp, deoarece ideea vizitării acestei instituții a sugerat-o în ajun Constantin Rădulescu, președintele CJ, acest proiect fiind o pagină din cartea sprijinirii valorilor culturale vâlcene.
Ghidajul ne-a fost asigurat de directorul instituției Zamfir Alexandru.
De-a lungul timpului, clădirea a suferit numeroase modificări și extinderi, adaptându-se nevoilor și gusturilor proprietarilor săi.
Cele mai semnificative transformări au avut loc în perioada interbelică, între 1936 și 1939, sub conducerea lui Radu Mandrea, strănepot de frate al lui Nicolae Bălcescu.
Conacul Bălcescu a devenit un important punct de referință istorică și culturală în Valea Bălcească. Acest conac se numără în prezent printre cele mai frumoase obiective turistice din Vâlcea. Lucrările de restaurare, dotare și punere în valoare a Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu” au fost finalizate în 2023.
La sfârșitul anilor ‘40 ai secolului trecut, Radu Mandrea a donat conacul statului român pentru a crea așezământul „Căminul Nicolae Bălcescu”. Lucrările demarate în 2019 și finanțate cu fonduri europene în valoare de 3,75 milioane de euro, au inclus consolidarea, restaurarea și amenajarea conacului, parcului și bisericii Bălceștilor.
În parc se află o bisericuță de lemn, datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu pridvor din zidărie.
Până în 2021, întregul complex a fost restaurat cu fonduri europene. În cadrul restaurării, au fost redescoperite și restaurate porțiuni de pictură murală pe pereții conacului și ai bisericuței, care în prezent este reintrodusă în circuitul liturgic.
Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” găzduiește colecții impresionante care cuprind peste 15.000 de bunuri culturale și de patrimoniu. Acestea includ artă decorativă, mobilier Biedermeier, tablouri și o arhivă de o valoare culturală inestimabilă, oferind o perspectivă detaliată asupra vieții și activității lui Nicolae Bălcescu și a familiei sale. O parte a expoziției este dedicată vieții și activității marelui revoluționar Nicolae Bălcescu. Exponatele ilustrează rolul semnificativ al lui Nicolae Bălcescu în cadrul revoluției de la 1848 din Țara Românească.
Deosebit de interesant, pentru ce-i interesați, este salonul amenajat cu obiecte din activitatea și simbolistica masonică, muzeul păstrează exemplare rare ale istoriografiei românești, lucrări cu tematică francmasonică și fondul Magheru.
Cine a fost Nicolae Bălcescu
Nicolae Bălcescu s-a născut la București, pe 29 iunie 1819, fiind al patrulea dintre cei cinci copii ai Zincăi și pitarului Barbu. După moartea tatălui său, Zinca a reușit să îi asigure o bună educație, Nicolae fiind școlit acasă de un arhimandrit grec.
Ulterior, la Academia de la Sfântul Sava, s-a remarcat prin excelență la științe matematice și cunoașterea limbilor franceză și clasice.
În această perioadă, Bălcescu și-a manifestat interesul pentru istoria națională a românilor. După implicarea într-o mișcare de emancipare de sub dominația otomană și închiderea sa la Mănăstirea Mărgineni, unde și-a deteriorat sănătatea, a fondat în 1843, împreună cu alți revoluționari, societatea secretă „Frăția” pentru a promova unitatea românilor.
Bălcescu a fost conștient de românitatea poporului român și a fost printre primii care a folosit termenul de „România”. În 1845, a fondat, împreună cu profesorul August Treboniu Laurian, revista „Magazin Istoric pentru Dacia”, un adevărat succes.
Prin capodopera sa „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, Bălcescu l-a impus în canonul național pe voievodul Mihai Viteazul.
În loc de epilog
Au fost câteva zile de neuitat. La întoarcere spre Cernăuți am schimbat traseul montan pe unul de șes. Evident că am economisit câteva ore bune de timp. Frumusețile României pot fi admirate și de la volanul mașinii sau de pe bancheta din spate, chiar și de pe autostrăzile fără nici o gropiță în carosabil, iar roțile sfârâie la viteza adaptată condițiilor de circulație. Mulțumiri cuplului Gheorghe și Ema Smeoreanu! Mulțumim noilor prieteni dragi și colegi de breaslă.
Nicolae ȘAPCĂ,
Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
