Cu cinci ani în urmă, vestitul istoric literar, Mircea Diaconu, profesor la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, a lansat la Palatul Național al Românilor din Cernăuți cartea sa „Cernăuți. Obiecte pierdute”. Din comunicările scurte și mica publicitate din presa vremii, autorul a creat un tablou amplu al Cernăuțiului interbelic. Noua sa lucrare – „Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică” – la fel de originală ca și prima, este pornită de la o constatare a lui Octav Vorobchievici (1896-1978), făcută într-o călătorie în Bucovina în 1937: „Se mănâncă mult și bine în Bucovina”. Analizând-o sub mai multe aspecte, Mircea Diaconu ajunge la istoria politică a ținutului bucovinean. El recunoaște în finalul cărții că „intenția mea nu a fost să încerc să atenuez „gravitatea acestor lucruri simple”. Intenția mea a fost să le las pur și simplu să vorbească”.
După cum a remarcat Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” și moderatorul evenimentului, ambele cărți ale lui Mircea Diaconu au fost apreciate la Târgul Internațional de Carte de la București. La Cernăuți, Mircea Diaconu a fost însoțit de colegii săi de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, profesor doctor Ștefan Purici, originar din Ostrița, și de profesor doctor Marian Olaru. Ambii l-au prezentat pe autorul „falsului tratat de gastronomie și istorie politică”, evidențiind originalitatea și valoarea acestei lucrări interdisciplinare.
„Viața este alcătuită din niște lucruri mărunte care sunt extrem de importante și ne caracterizează ”
– Această carte a lui Mircea Diaconu, pe care o lansăm astăzi, ne aduce aproape de ceea ce a fost și este Bucovina, un ținut unde culturile s-au întrepătruns, unde obiceiurile au fost împrumutate de la un vecin la altul și unde conviețuirea și prietenia, parteneriatele între diverse comunități au condus la o gastronomie cu care bucovinenii se pot mândri și la o viață politică pe care unii o pot admira. Iar specialiști din Occident au propus-o ca model pentru Europa unită, a menționat Ștefan Purici, care înainte de aceasta a făcut o scurtă prezentare a biografiei autorului. Nu întotdeauna cei care privesc acest fenomen al Bucovinei din exterior îl înțeleg și nu întotdeauna cei care îl privesc din interior reușesc să-l explice corect. Mircea Diaconu, însă, are această perspectivă interdisciplinară – o perspectivă pe care și-a format-o de-a lungul anilor. Acest volum care se intitulează „Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică” aduce în atenția noastră niște evenimente destul de tragice. Bucatele pe care le-au servit unii în timpul sărbătorilor au fost cu totul altele decât cele pe care le-au avut sau nu le-au avut cei care au fost deportați sau cei care au fost duși în Transnistria. Au fost diferite de cele pe care le putea pune pe masă un țăran și cele pe care le putea pune un ministru. Este o abordare extrem de interesantă care ne duce în trecutul Bucovinei dintr-o altă perspectivă și ne arată că viața nu se rezumă doar la carieră, la niște lucruri pe care le facem și credem că sunt importante. Viața este alcătuită din niște lucruri mărunte care sunt extrem de importante și ne caracterizează. Mircea Diaconu reușește să ne atragă atenția asupra acestora, ne obligă să medităm și, probabil, ne face să fim mai buni decât suntem, a conchis profesorul universitar Ștefan Purici.
Profesorul Marian Olaru, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și directorul Institutului Bucovina, a făcut o analiză mai amănunțită a lucrării „Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică”:
– Cartea lui Mircea Diaconu, care vine într-un continuum de cercetări la istoria și cultura Bucovinei, părea la prima vedere o lucrare facilă. Lucrurile sunt ceva mai complicate. Mircea Diaconu își începe lucrarea cu un motto care, de fapt, ne arată că această carte prin conținutul ei este un rubin multifațetat, e un continuum de abordări, gen eseu, care face din ea mai degrabă o lucrare de antropologie culturală. Autorul spune că lucrarea sa poate fi o contribuție interesantă la ceea ce se numește înțelegerea Bucovinei. El spune că între ceea ce credem noi că este Bucovina și Bucovina reală este o mare distanță. Vorbind de rubinul multifațetat, putem spune că este o carte a metamorfozelor. Este o oglindă a trecutului, iar pe de altă parte – o explicație a prezentului. Toate aceste obiceiuri culinare, care au trecut de la evrei la nemți, de la nemți la ucraineni, de la ucraineni la români etc. au creat specificul Bucovinei. De aici rezultă trei acte conducătoare a cărții: hrana care este fundamentul cărții, memoria a ceea ce pune în mișcare și identitatea ce explică de ce gastronomia devine politică. Bucovina este o modalitate de înțelegere a Europei Centrale, o cheie interpretativă a unui spațiu mai larg. Este o carte care ne explică de ce Cernăuțiul arată așa cum arată astăzi, de ce oamenii au demnitatea spiritului locului.
Scriitoarea Maria Toacă a vorbit despre noua lucrare a lui Mircea Diaconu ca cititoare pasionată și atentă:
– Mircea Diaconu ultima dată a fost la noi cu cinci ani în urmă. Scriitorul vizitează rar Cernăuțiul, dar vine cu ceva extraordinar. Noua carte pe care o lansăm este un tratat serios care ne lasă gura apă la început și ochi în lacrimi la final, dar și o durere sfâșietoare. Am simțit beneficul duh de sărbătoare și în sufletele noastre, pentru că întâlnirea cu o carte, adusă chiar de scriitorul care i-a dat viață, este o plăcută călătorie pe un tărâm de poveste. Din sute de povești scrise fragmentar pe parcursul veacurilor, istoricul literar Mircea Diaconu, prorector la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, a instituit o fascinantă poveste a Bucovinei, pe 350 de pagini ale volumului intitulat provocător „Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică”.
Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a mulțumit autorului și însoțitorilor săi pentru acest eveniment minunat, derulat în Palatul Național al Românilor din Cernăuți:
– Mircea Diaconu, care este o personalitate deosebită, întotdeauna ne aduce pe aceste meleaguri cărți extraordinar de minunate. Sunt fascinată de începutul acestei cărți, de citatele: „Crapul imens, în gelatină cu piper, tăcea în cinci limbi”, sau „Dar între hărțile noastre mentale și realitate e aceeași distanță ca între hărțile de navigație și furia valurilor izbindu-se de stâncile albe ale țărmurilor pe care zboară pescărușii”. Este o caracteristică exactă a acestui ținut. În numele instituției noastre diplomatice vă mulțumesc că ați revenit cu cărți care scot istoria Bucovinei în prim plan, ceea ce este foarte important pentru noi.
Mircea Diaconu a ținut să explice:
– Această carte poate fi citită de oricine. Eu am avut acces la mii de secvențe despre mâncare, preluate din tot felul de surse: de la un raport oficial din 1775 la un jurnal al lui Vasile Motrescu, unul din martirii Bucovinei asasinat de comuniști, scris în 1952 pe coajă de mesteacăn. E un fel de enciclopedie a Bucovinei. În final, autorul a recunoscut că este „îndrăgostit de Bucovina” și că în lucru se află a treia carte care va fi intitulată „Bucovina pe înțelesul tuturor”.
La discuții au participat șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, Cristina Paladian, profesorii școlari Iuliana Airinei, Nicolae Costaș, Nicolae Bodnariuc.
Traian Chelariu – o figură majoră a Bucovinei și a Cernăuțiului
În cadrul acestei lansări de carte, autorul lucrării „Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică” a găsit de cuviință să vorbească publicului cernăuțean și despre alte studii de ale sale, consacrate personalității eminente a Bucovinei și Cernăuțiului – Traian Chelariu. Motivul a fost că în 2026 se împlinesc 120 de ani de la nașterea și 60 de ani de la moartea lui Traian Chelariu, autor de sonete. Cele relatate de Mircea Diaconu despre cercetările întreprinse de el a scrierilor și manuscriselor acestui poet din perioada interbelică, au fost completate de președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Nicolae Șapcă, care la timpul său a scris teza de licență la Universitate despre sonetele lui Traian Chelariu, avându-l în calitate de conducător științific pe regretatul profesor și poet Grigore Bostan.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
