Pe aceste două locuitoare ale orășelului Hliboca le despart aproape șaptezeci de ani de viață, însă le leagă o pasiune sinceră pentru aceeași îndeletnicire îndrăgită. În ciuda diferenței considerabile de vârstă, Maria Croitor și Anastasia Strelciuc își găsesc cu plăcere inspirația în arta încondeierii ouălor pascale, practicând-o amândouă cu mult entuziasm și cu o îndemânare desăvârșită. Mai mult decât atât, trebuie de remarcat că, în acest caz vorbim despre o tradiție moștenită, care a fost cultivată cu grijă de-a lungul deceniilor și transmisă armonios de la generația mai în vârstă la cea tânără, devenind, în cele din urmă, o punte vie între trecut și prezent, ce păstrează nu doar tehnica, ci și sufletul și sensul profund al artei populare.
Maria Croitor a împlinit venerabila vârstă de 90 de ani, dar încă pictează ouă de Paști cu o dragoste aparte. Își amintește că, a luat pentru prima dată chișița în mână la vârsta de 20 de ani — a învățat-o mătușa sa: sora mamei, pe nume tot Maria. De atunci, întreaga viață păstrează și transmite această veche și minunată tradiție.
Pentru doamna Maria, ouăle încondeiate nu sunt doar o formă de artă, ci o adevărată nevoie a sufletului. Le creează, în primul rând, pentru sine și pentru vecini, cu multă căldură și iubire. Într-un sezon, meșterița poate încondeia până la 200 de ouă.
Femeia este convinsă că, pentru ca un ou să iasă frumos, trebuie să te apuci de lucru în curățenie — atât exterioară, cât și interioară, cu gânduri bune și intenții luminoase. Încondeiază folosind unelte tradiționale — chișițe realizate manual din tablă și păr de cal. Lucrează lângă sobă, aplicând ceară naturală.
În lucrările sale folosește ornamente tradiționale: simboluri pascale, pască, bobițe, „urechiușe de iepuraș” — toate purtând din generație în generație un sens profund și credință.
O bucurie deosebită pentru Maria Croitor este faptul că a reușit să transmită mai departe această pricepere — a învățat-o să încondeieze pe Anastasia, strănepoata surorii sale Leontina. Astăzi, Anastasia Strelciuc — o tânără profesoară care activează la Liceul din Volcineții Vechi, continuă acest splendid obicei și promovează activ arta încondeierii în rândul tinerilor, organizând diverse ateliere și activități de acest gen.
La întrebarea de ce este important să păstrăm acest meșteșug, doamna Maria răspunde simplu și sincer: „Ca să nu dispară, ca să trăiască din generație în generație”.
Gheorghe SEMENIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
