Etnografii afirmă că ștergarul brodat îl însoțește pe om pe parcursul întregii sale vieți – de la naștere până la moarte. La mai multe ritualuri ștergarul este atributul necesar și semnificativ. Din cele mai vechi timpuri coșul de Paște, dus la biserică pentru sfințirea produselor din el, dar mai ales a pascăi și ouălor roșii sau încondeiate, era acoperit cu un ștergar brodat anume pentru asemenea ocazii. Gospodinele, meșterițele populare împodobesc pânza ștergarului cu ornamente și cu elemente pascale, specifice localității și zonelor etnografice, acestea constituind un obiect de studiu.
La Ropcea, sat pitoresc de lângă Storojineț, ștergarului brodat i se mai spune „năframă”, iar coșului de Paște – „blid”. Astfel, „Năframa pe blid” a constituit denumirea simpozionului internațional, desfășurat aici, la Liceul „Ștefan cel Mare”, în a treia zi de Paște. Inițiatorii și organizatorii acestei acțiuni culturale sunt Societatea civică „Valea Siretului”, Ansamblul model etnofolcloric „Izvoraș”, conduse de Victoria Costinean, lucrător emerit al culturii din Ucraina, în parteneriat cu Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Ropcea, Societatea culturală „Malanca de la Crasna”, conduse de Ștefan Mitric, deputat în Consiliul Regional Cernăuți, bisericile Adormirea Maicii Domnului și Ștefan cel Mare și Sfânt din Ropcea, paroh Constantin Șubran. Rolul de moderatoare i-a revenit lectorului universitar Diana Chibac, iar cel de prezentatoare – profesoarei Oxana Nichiforiuc.
La prima ediție a Simpozionului internațional „Năframa pe blid” au fost prezenți ca oaspeți de onoare primarul Comunității Teritoriale Storojineț, Igor Mateiciuk, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, ministrul plenipotențiar Nicolae Dan Constantin, profesorul Ioan Ițco din județul Suceava, România, director fondator al Institutului de Învăţământ şi Cercetare în Turism „IPI Bucovina”, distinsul poet de la Chișinău Arcadie Suceveanu, originar din satul vecin Suceveni, Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, reprezentanți ai mediilor de expresie românească din regiune.
În deschiderea simpozionului a răsunat o rugăciune la Învierea Domnului, interpretată de mai mulți preoți, în frunte cu protopopul de Storojineț Vasile Covalciuc, și susținută de întreaga sală.
În comunicarea sa, folclorista Victoria Costinean s-a referit la un articol pe această temă, publicat în anul 1997 în săptămânalul „Concordia” din Cernăuți de către regretatul ei soț, Ștefan Costinean. Anume acest articol a servit drept imbold la inițierea unui astfel de simpozion. Analizând mai multe năframe pentru blidul de Paște, brodate de gospodinele de la Ropcea, Victoria Costinean a menționat că pe toate este reprezentată neapărat crucea. Ea este de culoare galbenă, culoarea lemnului crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Foarte des pe ambele părți ale crucii sunt reprezentați doi îngeri, ei amintindu-ne de momentul în care Mântuitorul a exclamat: „Părinte, în mâinile Tale îmi dau sufletul”.
În cuvântul său de salut doamna Consul General, Irina Loredana Stănculescu, a remarcat că aceste ștergare brodate ne amintesc de bunicile noastre, care păstrau cu sfințenie tradițiile populare. Iar diplomatul român, Nicolae Dan Constantin, a menționat străduința oamenilor locului, care în aceste momente grele pentru Ucraina, găsesc resurse pentru promovarea tradițiilor neamului nostru.
În cadrul simpozionului a fost folosită o imprimare video despre arta de brodare a ștergarelor pentru coșul de Paște în localitatea Borca, județul Neamț. Concluzia constă în aceea că ștergarul cu care se acoperă coșul de Paște, îl apără de duhuri rele. În acțiunile de acest gen, profesorul Ioan Ițco vede o posibilitate a schimbului de experiență între meșterii populari din nordul și sudul Bucovinei.
Despre specificul brodării ștergarelor pentru coșul de Paște în satul Igești și în localitățile ucrainene ale CT Storojineț au relatat Elena Dorinschi și Tatiana Sanduleac. A completat aceste comunicări profesoara de la Liceul „Ștefan cel Mare” de la Ropcea, Maria Constinean. Protopopul Vasile Covalciuc, care o perioadă de timp a fost parohul Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Ropcea, a menționat că ștergarele expuse în cadrul simpozionului sunt din biserica veche din localitate și a amintit despre istoria evanghelică de imprimare a chipului Mântuitorului pe năframă, confirmând că Învierea Domnului este temelia credinței noastre, iar bunătatea, iubirea, caritatea sunt „tezaure ale veșniciei”.
Cununa artistică a simpozionului a fost împletită cu cântecele tematice interpretate de Ansamblul model etnofolcloric „Izvoraș”, creat în 1981 de către Victoria Costinean, precum și cu cântecele propuse de tinerele talente din regiune Daria Crețu, Elena Chibac, Alueta Socolovsca. În unison cu aceste voci tinere a răsunat și cea a maestrului Dumitru Caulea, compozitor și dirijor al Ansamblului „Armonia” din Cernăuți, care a interpretat un înălțător imn al limbii române.
Mesajul principal de la Ropcea în această săptămână luminată este că tradițiile populare care au rezistat în timp ne dau posibilitate să ne păstrăm identitatea chiar și pe vremuri tulburi ca acestea.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
