Atunci când medicul de familie înseamnă ceva mai mult decât un simplu doctor pentru pacienții săi
Țin să vă asigur din start că, aceasta nu este o istorisire inventată. Pentru că, chiar dacă aș fi vrut să pun ceva asemănător la cale, greu de crezut că aș fi reușit, nu de alta, dar cam puține șanse există să-ți vină prin gând o asemenea poveste, pe care, probabil că, doar realitatea vieții ți-o poate oferi. De fapt, cred că, ceea ce urmează să relatez, se înscrie perfect în cunoscuta afirmație, cum că „Viața bate filmul”. Iar, în cele din urmă, și ziarul, și Internetul, și ce vreți voi…
Dar, să trecem la subiect. Secvența, întâmplată chiar pe plaiurile pitorești ale Bucovinei, am auzit-o de la doamna doctor Maria Rotar (Iacob) — medic de familie și director al Ambulatorului din Boian, despre a cărei activitate am scris într-unul dintre materialele noastre de la începutul acestui an. Povestea, trăită de dumneaei zilele trecute, are legătura cu medicina, cu facerea de bine, cu sufletele bune ale câtorva persoane implicate în această situație, dar și cu rolul adevărat al unui medic de familie, care nu se rezumă, în realitate, numai în tratarea unor maladii și afecțiuni. Uneori acești specialiști înseamnă ceva mai mult pentru pacienții lor, cum este, de fapt, și în cazul de față.
Deci, să ne închipuim! Orașul Cernăuți, Bulevardul Independenței. Cineva găsește în plină stradă portofelul altcuiva. Până aici, nimic ciudat — câte portofele, chei, telefoane și alte lucruri uzuale din buzunarele oamenilor nu s-au pierdut de-a lungul timpului, iar multe dintre ele nu s-au mai găsit niciodată… Nu, însă, și în situația noastră. Deoarece, am avut de-a face cu un om de omenie, în persoana celui care a descoperit paguba. Iar pe lângă generozitate, am mai dat dovadă și de un spirit ieșit din comun de ingeniozitate și de o capacitate excelentă de a acționa în momente critice.
Deschizând portofelul găsit pe ulițele cernăuțene, binefăcătorul a descoperit un conținut tradițional: bani, carduri bancare, legitimație de pensionar, cupoane de reducere, cărți de vizită… Una dintr-acestea din urmă (nu banii, nu cardurile!) i-au și atras atenția și l-au ajutat să găsească soluția pentru ca, în final, pierderea (de altfel, destul de semnificativă) să ajungă, din nou, la proprietarul legal.
Era cartea de vizită a doctoriței din Boian, Maria Rotar (Iacob), pe care a și contactat-o pentru a rezolva problema. Iar medicul de familie, a intervenit și ea prompt, așa cum o face de obicei când cineva apelează la dumneai, chiar dacă ar fi putut zice că are treburi mai importante de întreprins, că nu beneficiază de timpul necesar, că la cabinetul ei este coadă mare, sau orice altceva…
Un om bun a dat peste un alt suflet neindiferent — și uite-așa s-a ajuns la o poveste cu un deznodământ fericit.
— Cât de plăcut este că, aceste lucruri nu au fost furate, nu au fost păstrate pentru sine, ci omul a decis să găsească proprietarul portofelului. Dând de datele mele, m-a sunat imediat, iar eu, la rându-mi, am reacționat cât de rapid posibil. Având, desigur, informațiile de contact ale pacientei mele, am reușit să dau de ea și, astfel, am returnat împreună, în mod operativ, portofelul cu întregul lui conținut destinatarei. Dacă ați văzut, cât de fericită a fost!
Real vorbind, este ceva extraordinar! Deoarece astfel de situații — când se pierd lucruri — extrem de rar se încheie cu un final atât de pozitiv. Dar, totuși, mai există OAMENI plini de omenie!
O persoană, când își pierde lucruri de valoare, cade în disperare, anxietate, panică și stres. Noi am evitat toate acestea datorită inimii bune a unui trecător necunoscut și cărții mele de vizită. Este incredibil!, — mărturisește doamna doctor, Maria Rotar (Iacob), într-un comentariu pentru „Monitorul bucovinean”, cuprinsă fiind de sentimentul bucuriei și satisfacției de a putea ajuta atât profesional, cât și uman. De fapt, când este vorba despre medicină, cred că, una fără alta nici nu-și au locul.
În concluzie — ce-ar mai fi de spus?! V-am povestit despre un caz pe cât de des întâlnit, pe atât de neobișnuit soluționat de această dată. Iar asta ne arată că, să faci un bine — este foarte simplu, doar să vrei cu adevărat asta, așa cum au izbutit protagoniștii acestor rânduri. Altruismul și seriozitatea prin care au intervenit ei în timpul acestei întâmplări, merită să fie știute, iar faptele lor sunt demne de toată lauda. Nouă, nu ne rămâne decât să luăm exemplu de la dânșii și să ne străduim să punem bunătatea în prim-planul vieților noastre: oriunde ne-am afla și cine n-am fi!
Gheorghe SEMENIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
