Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a promulgat luni, 12 octombrie, legea privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, adoptată în aceeași zi de Rada Supremă cu 266 de voturi. Deși documentul introduce noi garanții pentru utilizarea limbii române și a altor limbi oficiale ale Uniunii Europene în școli, reprezentanți ai comunității românești din Ucraina avertizează că mai multe probleme privind păstrarea școlilor și continuarea studiilor în limba maternă au rămas nerezolvate.
Proiectul de lege nr. 16119, inițiat de președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, împreună cu alți deputați, a fost adoptat în prima lectură și în ansamblu, devenind Legea nr. 5008-IX. Adoptarea documentului reprezintă și un pas în negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Potrivit publicației Evropeiska Pravda, modificările legislative urmăresc să permită depășirea opoziției Ungariei față de deschiderea clusterelor al doilea și al treilea de negociere.
Ce prevede noua lege
Documentul extinde posibilitățile de utilizare a limbilor minorităților naționale care sunt oficiale în Uniunea Europeană, inclusiv limba română, în procesul educațional și în comunicarea din școli, alături de limba ucraineană.
Școlile în care peste jumătate dintre elevi învață în limba unei minorități naționale vor putea obține un statut special. De asemenea, legea prevede posibilitatea includerii în programele educaționale a unor elemente de istorie, cultură și tradiții ale minorităților.
Elevii vor putea primi subiectele evaluărilor externe traduse în limba în care au studiat, cu excepția probelor de limbă și literatură. La solicitarea părinților, documentele de studii vor putea fi eliberate și în limba minorității naționale.
O altă prevedere se referă la asigurarea posibilității de continuare a studiilor în limba maternă în cazul reorganizării sau desființării unei școli. Textul nu elimină însă procesul de reorganizare a rețelei școlare.
Ce nemulțumiri au reprezentanții comunității românești
Mai multe organizații românești au solicitat modificarea proiectului legislativ, considerând că unele prevederi favorabile minorităților nu sunt însoțite de garanții suficiente pentru păstrarea școlilor românești.
Una dintre principalele obiecții privește pragul de peste 50% dintre elevi necesar pentru recunoașterea statutului de școală a unei minorități naționale. Reprezentanții românilor susțin că această condiție dezavantajează unitățile școlare mixte, în special din regiunea Odesa, unde clasele cu predare în română coexistă cu cele în ucraineană.
O altă prevedere contestată permite extinderea numărului de discipline predate în ucraineană la solicitarea scrisă a părinților a cel puțin două treimi dintre elevii unei clase. Organizațiile comunității românești avertizează că un asemenea mecanism poate favoriza reducerea treptată a predării în limba maternă.
Nemulțumirile vizează și lipsa unor derogări suficiente pentru clasele cu puțini elevi, precum și formularea „alături de limba de stat”, considerată prea generală pentru a garanta păstrarea limbii române ca principală limbă de predare în școlile românești.
Proiectul alternativ al deputatului Gheorghe Mazurașu, avizat negativ
La 9 octombrie, deputatul de origine română Gheorghe Mazurașu a înregistrat un proiect de lege alternativ, nr. 16119-1, în urma solicitărilor formulate de reprezentanți ai comunității românești.
Documentul propunea garanții suplimentare privind utilizarea limbii materne în procesul educațional, transportul elevilor în cazul reorganizării școlilor și posibilitatea susținerii evaluărilor externe în limba în care aceștia au studiat, inclusiv prin redactarea răspunsurilor în limba respectivă.
Luni, 12 octombrie, Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme a examinat proiectul alternativ și a recomandat în unanimitate respingerea acestuia. Potrivit comunicării oficiale a comisiei, președintele acesteia, Serhii Babak, a subliniat că utilizarea limbii de stat nu trebuie limitată în școli, indiferent de numărul elevilor aparținând minorităților naționale.
Astfel, Parlamentul ucrainean a adoptat varianta inițiată de Ruslan Stefanciuk, fără includerea modificărilor suplimentare solicitate prin proiectul alternativ.
România a cerut păstrarea rețelei școlare românești
Înaintea adoptării legii, Ministerul Afacerilor Externe al României a cerut autorităților ucrainene păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în domeniul educației.
Poziția Bucureștiului a fost transmisă în cadrul consultărilor diplomatice din 9 octombrie, între secretarul de stat Ana Tinca și adjunctul ministrului ucrainean de externe, Oleksandr Mișcenko.
În paralel, Asociația „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa a solicitat amânarea votului și consultări suplimentare cu reprezentanții comunității românești. Organizația a criticat modul în care au fost examinate propunerile de modificare a legislației.
De asemenea, Asociația „Bucovina” din Republica Moldova i-a adresat președintei Maia Sandu o solicitare de sprijin pentru păstrarea liceelor românești din Ucraina.
Problema este legată și de reorganizarea învățământului liceal, programată pentru 2027, care poate duce la pierderea ciclului liceal în unele localități cu populație românească.
Noua lege introduce garanții privind utilizarea limbilor minorităților, dar nu soluționează automat toate problemele legate de reorganizarea rețelei școlare. Pentru comunitatea românească, rămâne de văzut în ce măsură prevederile adoptate vor permite păstrarea școlilor existente și continuarea efectivă a studiilor în limba română până la nivel liceal.
Agenția BucPress — partener instituțional al săptămânalului „Monitorul Bucovinen”
