Interviu cu Cristina PALADEAN, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți
–Doamnă Cristina Paladean, aș vrea să începem acest interviu de la un eveniment care a avut loc la finele săptămânii trecute. Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, pe care o conduceți, în parteneriat cu Lectoratul de Limba Română al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava la Cernăuți, au organizat cea de-a VIII-a ediție a Colocviului internațional „Interferențe lingvistice și culturale la Cernăuți și în lume”. Cum apreciați Dumneavoastră importanța acestui colocviu?
–Inițial a fost o masă rotundă. Inițiativa a fost din partea Lectoratului de Limba Română la Universitatea din Cernăuți. În parteneriat am organizat aceste mese rotunde, care treptat au devenit un colocviu științific. Suntem parteneri strategici cu Universitatea din Suceava, avem mai multe proiecte și colaborăm intens. Iată acum dorim să implementăm un program de diplome duble la nivel de licență și, evident, că în acest sens ne susținem reciproc. Acest dialog științific este foarte important. România este un stat, care face parte din Uniunea Europeană, și vine deja cu o viziune europeană, cu tendințe noi în știință. Dar și noi avem ce demonstra aici. Problemele interferențelor, problemele cercetării comparative au apărut încă în perioada sovietică. Atunci se punea accent pe această tematică și avem realizări în această privință.
Ce a fost nou la colocviul din anul curent? Au participat foarte mulți colegi de la Universitatea din Cernăuți, spre deosebire de anii precedenți, când prevala numărul oaspeților de la Universitatea din Suceava. Mă bucură faptul că au fost colegi de ai noștri de la toate catedrele Facultății de Filologie, dar și de la Facultatea de Limbi Străine, de la Facultatea de Istorie, chiar și de la Catedra de lingvistică a Universității de Medicină și s-au prezentat cu comunicări interesante.
–Cu ce s-au prezentat titularii Catedrei de Filologie Română și Clasică la acest colocviu?
–Eu am propus o temă despre studierea relațiilor româno-ucrainene la Universitatea din Cernăuți. Este o temă interesantă care cere și o cercetare mai amplă. La Universitatea din Cernăuți, chiar de la înființarea ei, s-a pus problema studierii interferențelor și influențelor între culturi. Primul care a studiat problema a fost Kojuleanko, apoi Simion Florea Marian, în perioada interbelică – Grigore Nandriș, iar în perioada sovietică – și mai mulți. Grigore Bostan a creat o adevărată școală de comparatistică în domeniul folclorului, Lora Bostan a avut lucrări la literatura comparată, lucrările academicianului Alexandrina Cernov de comparativism. La Catedra de Literatură Ucraineană – Constantin Popovici, Oleksa Romaneț, Mykola Bogaiciuk. Dar să revenim la actualul colocviu. Doamna Felicia Vrânceanu a propus tema „Aspecte ale interferenței lingvistice în nordul Bucovinei”, iar doamna Diana Chibac – lucrarea „Terminologia costumului femeiesc în zona Bucovinei. Studiu comparativ româno-ucrainean”.
–La toamnă se vor împlini 150 de ani de la deschiderea Universității din Cernăuți. Exact 150 de ani are și Catedra de Filologie Română. Este o istorie bogată, cu perioade strălucitoare și mai puțin strălucitoare. Acum catedra noastră (permiteți-mi să spun așa, fiindcă și eu sunt absolventul ei) trece prin grele încercări, la fel ca și sistemul de învățământ din Ucraina. Pentru ea este foarte important să aibă numărul necesar de studenți, mai ales în acest an jubiliar.
–La nivel administrativ, catedra este susținută de decanatul facultății, cât și de rectoratul Universității. Anul acesta pentru programul de studiu la licență (bacalaureat) am obținut zece locuri bugetare. Pentru anul de studiu la master am obținut cinci locuri bugetare. N-am avut cinci locuri bugetare niciodată. În acest sens Universitatea, într-adevăr, susține catedra, apreciindu-i istoria și înțelegând că ne aflăm într-un spațiu transfrontalier și e nevoie de specialiști de limba română. Cel care va deveni studentul nostru și va absolvi catedra noastră va fi nu numai profesor de limba și literatura română la școlile din regiune, dar el poate să fie și translator, și traducător, se poate angaja în mass-media și poate îmbrățișa și alte profesii.
Pentru anul acesta de învățământ am pus la concurs aceste zece locuri bugetare și absolvenții școlilor din regiune, dar și din Ucraina, trebuie să depună cererea care prevede rezultatele testului național la mai multe obiecte. Pentru cei care vor să devină studenții noștri am introdus o probă orală – convorbire la limba română. De ce? Programa noastră este de educație și cel care devine studentul nostru trebuie să aibă o anumită bază, doar noi nu predăm limba română ca limbă străină. Deci, studentul trebuie s-o cunoască deja la un anumit nivel. Această probă orală la limba română se va desfășura aici, la catedră. De aceea, vreau să fac un apel către absolvenții școlilor noastre. Cine dorește să devină studentul nostru trebuie să se înregistreze în cabinetul electronic, începând cu 1 iulie. Începând cu data de 3 iulie și până la 10 iulie, în decurs de numai șapte zile, el trebuie să scrie în cabinetul electronic o cerere că dorește să susțină examen oral la limba română. Dacă nu va fi scrisă această cerere, el nu va putea să devină studentul nostru. Unii tineri nu se orientează în această privință și, potrivit cazurilor din anul trecut, ni s-au adresat cu cerere să susțină examenul oral la română la 14-15 iulie, când termenul pentru depunerea cererilor deja era expirat. Din păcate, au ratat șansa de a deveni studenții noștri.
–Profesorii din școlile românești din regiune cunosc această cerință?
–Toamna trecută, în decursul unei săptămâni am organizat așa-numitele „uși deschise” și am invitat la catedră mulți elevi de la școlile din regiune (au fost de la vreo 14 școli) și le-am vorbit despre această situație. Voi face publicitate în mediile de expresie românească și în rețelele de socializare. Pentru doritorii de a se înscrie la catedra noastră sunt datele de la 3 până la 10 iulie, când ei trebuie să depună cererea pentru a susține examenul oral la limba română. Pot să se înscrie la această probă și candidații care pretind la alte specialități. Multe se pot întâmpla, dar un asemenea examen le poate fi de folos. Ziua examenului va fi stabilită după 10 iulie.
–Vă dorim succese mari în acest an jubiliar pentru Universitate și catedră și să aveți studenți la toate cele zece locuri bugetare.
–La rândul meu, mulțumesc presei românești din regiune pentru asemenea susținere.
Interlocutor – Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/



