Autoritățile ucrainene organizează vineri, 9 octombrie, consultări online privind proiectul de lege nr. 16119, referitor la drepturile educaționale ale minorităților naționale. Reuniunea are loc într-un moment cel puțin neobișnuit: două comisii ale Radei Supreme au recomandat deja adoptarea proiectului în prima lectură și în ansamblu, iar procedura parlamentară a fost accelerată. În plus, potrivit surselor BucPress, observațiile transmise de partea română autorităților ucrainene diferă de solicitările formulate de reprezentanții comunității românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.
Consultările sunt programate pentru vineri, 9 octombrie 2026, la ora 12:30, ora Kievului, și se vor desfășura prin intermediul platformei Zoom. Participanții trebuie să se înregistreze în prealabil, utilizând linkul oficial de înscriere. Membrii comunității au fost anunțați despre consultare în după amiaza zilei de 8 octombrie.
Tema reuniunii este proiectul de lege privind asigurarea drepturilor educaționale ale persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina, document care poate influența direct viitorul școlilor cu predare în limba română.
Consultări după ce comisiile parlamentare au recomandat adoptarea legii
Momentul ales pentru organizarea consultărilor ridică însă o serie de întrebări. Proiectul a fost înregistrat în Rada Supremă la 1 octombrie, iar numai cinci zile mai târziu, la 6 octombrie, Comisia pentru educație, știință și inovare a recomandat în unanimitate adoptarea sa în prima lectură și în ansamblu. O recomandare similară a fost formulată de Comisia pentru politică umanitară și informațională.
Mai mult, comisia principală a propus examinarea proiectului în regim de urgență și reducerea termenelor pentru depunerea proiectelor legislative alternative. Deși data votului în plen nu a fost confirmată oficial, adoptarea documentului ar putea avea loc într-un interval scurt.
În aceste condiții, organizarea unor consultări publice abia după parcurgerea etapelor esențiale de examinare în comisiile parlamentare pare cel puțin atipică. În mod firesc, consultările ar trebui să ofere comunităților vizate posibilitatea de a influența conținutul unei legi înainte ca principalele decizii politice și legislative să fie conturate.
Or, recomandarea adoptării proiectului în ansamblu, fără parcurgerea obișnuită a unei a doua lecturi, reduce considerabil spațiul procedural pentru modificări substanțiale, dacă această recomandare va fi urmată de plen.
Reprezentanții comunității românești reclamă consultări mai degrabă formale
Problema nu este una nouă. Reprezentanții comunităților românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa au semnalat deja că întâlnirile și consultările desfășurate anterior nu au oferit posibilitatea unei participări efective la elaborarea textului legislativ.
Într-un memoriu transmis președintelui României, Nicușor Dan, și altor autorități de la București, reprezentanții comunității arată că, în etapele precedente, li s-a solicitat mai degrabă susținerea formală a proiectului decât participarea efectivă la îmbunătățirea acestuia.
Cu alte cuvinte, semnatarii consideră că întâlnirile organizate până în prezent au urmărit în mai mare măsură obținerea acordului comunității pentru soluțiile legislative deja elaborate decât integrarea observațiilor și propunerilor prezentate de reprezentanții acesteia.
În acest context, consultarea anunțată pentru 9 octombrie riscă să fie percepută mai degrabă drept o reuniune de informare asupra avantajelor proiectului decât ca o etapă reală de negociere și modificare a prevederilor contestate.
Până în acest moment, potrivit informațiilor obținute de BucPress de la inițiatorii demersului, aceștia nu au primit nicio confirmare de primire și niciun răspuns oficial din partea instituțiilor românești cărora le-a fost adresat memoriul.
Ce a transmis România și ce solicită, de fapt, reprezentanții comunității românești?
Situația este complicată și de existența unor diferențe importante între pozițiile formulate la București și solicitările reprezentanților comunității românești din Ucraina.
Potrivit surselor BucPress, partea ucraineană a primit pe 8 octombrie a.c. observații și propuneri din partea României. Documentul consultat conține o serie de recomandări privind utilizarea limbii materne în instituțiile de învățământ, conducerea școlilor, documentația educațională, examenele și procedurile de reorganizare a instituțiilor școlare.
Unele dintre aceste propuneri urmăresc consolidarea drepturilor existente. România solicită, între altele, consultarea părinților la numirea conducerii școlilor minorităților, obligativitatea utilizării limbii materne în anumite documente și includerea punctului de vedere al comunității în procedurile de reorganizare sau desființare a instituțiilor de învățământ.
Există însă și divergențe. Un exemplu privește statutul de școală a minorității naționale. Proiectul legislativ prevede că acest statut poate fi acordat instituțiilor în care peste 50% dintre elevi învață în limba minorității respective. Documentul care conține observațiile părții române nu contestă acest prag. În schimb, reprezentanții comunității românești solicită ca statutul să fie dobândit automat din momentul înființării unei clase cu predare în limba maternă, indiferent de proporția elevilor din întreaga instituție.
O altă diferență privește posibilitatea extinderii numărului disciplinelor predate în ucraineană. Partea română apreciază pozitiv introducerea condiției ca o asemenea decizie să fie susținută prin cereri scrise de părinții a cel puțin două treimi dintre elevii clasei. Reprezentanții comunității solicită însă eliminarea completă a mecanismului, avertizând că acesta poate permite reducerea treptată a predării în limba română, inclusiv prin exercitarea unor presiuni administrative asupra părinților.
Divergențele nu se opresc aici. Memoriul comunității solicită garantarea unei rețele de școli cu predare în limba română, păstrarea românei ca limbă principală de instruire, continuarea studiilor în limba maternă până la sfârșitul liceului și în învățământul profesional, precum și derogări de la criteriile generale privind efectivele claselor și organizarea viitoarelor licee academice. De asemenea, reprezentanții comunității cer ca elevii să poată formula în română inclusiv răspunsurile la evaluările externe, nu doar să primească subiectele traduse.
Care mai este relevanța consultărilor în această etapă?
Organizarea consultărilor poate constitui, în principiu, o oportunitate pentru prezentarea preocupărilor minorităților naționale. Rămâne însă de clarificat în ce măsură observațiile formulate vineri vor mai putea influența efectiv textul legii, în condițiile în care comisiile parlamentare au recomandat deja adoptarea acestuia în ansamblu.
Problema este cu atât mai importantă cu cât reprezentanții comunității românești au elaborat amendamente concrete și au transmis un memoriu autorităților române, solicitând intervenții politice și diplomatice înaintea adoptării legii.
De ce nu au fost organizate consultări cu aceeași deschidere înainte ca proiectul să primească avizele favorabile ale comisiilor parlamentare? Ce se va întâmpla cu propunerile care contrazic soluțiile legislative deja acceptate la nivelul acestora? Și, mai ales, cât de mult poate conta opinia unei comunități dacă aceasta este invitată să se pronunțe abia în apropierea votului?
Sunt întrebări care depășesc cadrul unei simple reuniuni online. Ele privesc însăși relevanța consultărilor cu minoritățile naționale și măsura în care participarea acestora la procesul legislativ produce modificări reale sau se limitează la confirmarea unor decizii deja conturate.
Ungaria a negociat, comunitatea maghiară susține proiectul
Presa ucraineană a relatat pe larg despre implicarea activă a diplomației maghiare în elaborarea proiectului de lege. Potrivit Evropeiska Pravda și Interfax-Ucraina, documentul a fost precedat de negocieri între Kiev și Budapesta și de consultări cu reprezentanții maghiarilor din Transcarpatia. De altfel, două organizații reprezentative ale comunității maghiare au salutat proiectul și au cerut adoptarea sa rapidă, în timp ce reprezentanții comunității românești solicită modificări substanțiale.
Deși Ministerul Afacerilor Externe al României a abordat problema educației în limba română în dialogul cu Ucraina, rămâne neclar în ce măsură solicitările comunității românești au fost susținute și reflectate în forma actuală a proiectului.
Aceeași lege, realități educaționale diferite
Pozițiile diferite ale reprezentanților comunităților maghiară și română pot fi explicate, cel puțin parțial, prin particularitățile geografice și educaționale ale acestora. În Transcarpatia, populația maghiară este concentrată îndeosebi în zona Beregove, unde există o rețea consolidată de instituții cu predare în limba maternă.
Situația este diferită, de exemplu, în regiunea Odesa, unde comunitățile românofone sunt dispersate pe un teritoriu întins, iar distanțele dintre localități ajung uneori la zeci de kilometri. În prezent, o singură instituție, Liceul din Borisăuca, asigură predarea integrală în limba română, în timp ce celelalte școli în care se desfășoară învățământ în română sunt mixte.
Aceste diferențe capătă o importanță aparte în aplicarea prevederii care condiționează acordarea statutului de școală a minorității naționale de existența a peste 50% dintre elevi care studiază în limba respectivă. În regiunea Odesa, chiar și în localități cu populație majoritar românofonă, există școli în care ponderea elevilor care învață în limba română este mult mai mică, ceea ce ar putea împiedica obținerea statutului special.
La aceasta se adaugă scăderea numărului de elevi, reorganizarea rețelei liceale, distanțele dintre localități și dificultățile transportului școlar. Prin urmare, o soluție legislativă acceptabilă pentru organizațiile maghiare din Transcarpatia nu răspunde neapărat necesităților comunităților românești din Ucraina. Tocmai de aceea, particularitățile acestor comunități ar fi trebuit analizate și abordate distinct în negocierile privind noua legislație, inclusiv prin prevederea unor derogări care să garanteze accesul efectiv la educația în limba maternă.
BucPress – partener instituțional al „Monitorului bucovinean”
