19.6 C
Chernivtsi
luni, mai 20, 2024

SE PARE CĂ DRAGOBETE I-A TRAS O PALMĂ BUNĂ LUI SF. VALENTIN…

Trebuie citit

S-a întâmplat aceasta duminică, 25 februarie în incinta Palatului Național al românilor din inima Cernăuțiului. Anume aici a intrat personajul mitologic al românilor practic cu tot greul frumos al conținutului său, demonstrând că noul lui concurent Sf. Valentin, care a apărut pe meleagurile acestea doar de vreo douăzeci de ani în urmă, încă este destul de fraged, numai dacă vor românii să fie români. Adevărat este că prin zona noastră nici Dragobete nu era prea cunoscut, însă el este mult mai în drept să deschidă ușa inimilor noastre unde merită să fie primit cu mare drag. Cunoscut ca fiu al Babei Dochia, Dragobete coboară din crestele veacurilor ca un personaj mitic al poporului nostru, cu obiceiurile și poveștile înaintașilor noștri. Aducându-l în dragostea noastră, ar însemna să-l primim la el acasă, aceasta fiind sufletul îndrăgostit al românului autentic.

Deseori, cu părere de rău, noi devenim deosebit de receptivi la ceea ce ne este străin. Astfel, chiar în școlile noastre atât de… ortodoxe, care țin prin toate ungherele claselor icoane sfinte, care își invită preotul satului la sărbători, bagă în ultima vreme la greu sărbătoarea Sfântului Valentin, față de care nu am niciun sentiment și, sincer vă spun, nici nu am nimic împotrivă. De dânsa să se bucure creștinii catolici dacă vor, dacă este a lor. Evident este faptul că Valentine’s Day a fost importat la noi din apusul Europei, iar ingenioșii oameni de afaceri știu să-și vândă marfa cu toate „însemnele emblematice” ale acesteia. Nu țin să analizez această sărbătoare din punct de vedere religios, ci mai degrabă din viziune național-culturală. Cum n-ai da și ce n-ai face, Valentine‘s Day nu este ziua noastră. Cum nu este al nostru nici Halloween adus de pe la americani sau mai știu eu de pe unde, în timp ce avem obiceiurile noastre incomparabil de frumoase de Anul Nou, Malăncile care sunt bine organizate și frumos echipate, obiceiul Plugușorului, al Semănatului, al Sorcovitului și nu a umblatului cu bostanul în cap și cu coarne de drac. Nu suntem nici noi cei luați din icoane, dar ce e al nostru, e mai frumos.

Tot așa, mai frumos decât alții e și Dragobetele nostru și nu avem nevoie de personaje sufletești din import. Dovadă a  acestui fapt a fost și lansarea ansamblului „Vocea neamului” din Mahala condus de Elena Nandriș. Ansamblul a fost cu generozitate prezentat de scriitoarea Maria Toacă, președinta Societății „Doamnele române” și principala inițiatoare și organizatoare a sărbătorii Dragobetelui, având în parteneriat Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. Mahalencele, purtătoare a unor costume autentice impecabile din localitatea lor de baștină, au mai venit și cu câteva cântece, unele dintre care odinioară puteau fi auzite numai în satul lor. E și un talent al doamnei Elena Nandriș de a pune pe roate asemenea activități, ea fiind și vicepreședintă la „Doamnele române” alături de interpreta și folchista Carolina Jitaru, animatoarea și moderatoarea evenimentului. Tot „Vocea neamului” din start s-a învrednicit să întâmpine o delegație din România, însoțită de doamna Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți, care era în drum spre vamă, dar a ținut măcar fragmentar să le arate oaspeților „cum știu românii din nordul Bucovinei să-și păstreze valorile”.

 „În vremuri grele, Dumnezeu ne trimite îngeri pe pământ. Ca îngeri ocrotitori sunt pentru români voinicii din basme și legende, cei care ne definesc identitatea și adeveresc vrerea Peaînaltului de a fi stăpânii acestui meleag. Vine, e tot mai aproape Mărțișorul, sărbătoarea noastră românească. Dar înaintea gingașului Mărțișor ne vine de la strămoșii daci zeul tinereții și al iubirii, Dragobetele, numit și „Cap de primăvară”, feciorul babei Dochia. Cu atâta cât suntem și cât ne lasă inima să sărbătorim în aceste zile triste pentru noi, ne căutăm adăpost și alinare în tot ce avem bun în suflet, în pasiunile pentru lucruri frumoase”, — a spus în scurtul, dar melodiosul cuvânt introductiv scriitoarea Maria Toacă, după care toți prezenții au păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor căzuți pe front în războiul contra ocupanților ruși.

Dacă „Doamnele române” au fost prezente mai mult cu cântecul, atunci Societatea „M. Eminescu” a venit cu echipa de poeți, care îi alcătuiesc conducerea: Vasile Bâcu – președinte, Gheorghe Ungureanu și Nicolae Șapcă – vicepreședinți, avocatul Gheorghe Bodnariuc – secretar, care și-au citit din poezia de dragoste atât sonete și poeme pătrunzătoare cât și epigrame și catrene hazlii cu Dragobete.

Au citit din carnetele lor lirice Vasile Carlașciuc, Tatiana Golciuc, Dumitru Zaidel, Sofia Roșca, Natalia Proțiuc, care a interpretat și un cântec de dragoste de Eugen Doga pe versuri eminesciene. Cristina Tărâțeanu, președinta Fundației „Casa Limbii Române” a citit poezii de dragoste dintr-un volum al regretatului său tată, poetul Vasile Tărâțeanu.  Un moment de dragoste, dar în proză, a adus la sărbătoare tot mai mult încercatul de patima scrisului Dorin Misichevici.

Moderatoarea Carolina Jitaru, ne-a delectat și de data aceasta cu melodii proprii pe versurile poeților cernăuțeni, întotdeauna aplaudate cu drag de ascultători. Cireașa de pe tort a fost duetul improvizat Carolina Jitaru și Gheorghe Bodnariuc, cu cântecul „Oglinda clipelor” pe versuri de Grigore Vieru.

S-a sărbătorit odinioară sau nu Dragobetele în zona Cernăuțiului, rămâne o temă liberă. Fiecare e în drept să facă cercetări și filozofii asupra personajelor mitologice, că ele nu se vor supăra. Cert este faptul că noi, cei care ne străduim să păstrăm și să renaștem cultura românească, trebuie „să iubim românește”, curat, duios și mioritic așa cum ne este sufletul de român și să nu ne aruncăm asupra iubirilor aduse pe bani, că știți cum se numește aceasta…

Nicolae ȘAPCĂ

„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/

- Reklama -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Reklama -spot_img

Ultimul articol