Am fost la Herța de multe ori. Un oraș mic cu populație puțină, care s-ar părea că pe bune ocupă doar o palmă de pământ. Are însă o istorie foarte veche, iar în veacurile de existență documentară a dat lumii oameni de o importanță notorie, numindu-i pe iluministul Gheorghe Asachi, lingvistul și filozoful român Vasile Bogrea, regizorul Moisei Goldblat, fondatorul și primul director al Teatrului țigănesc „Romăn” din Moscova, politologul anglo-american Herman Finer…
Chiar dacă pe vremea URSS-ului acest oraș a fost supus nu numai represiunilor staliniste ca și toți românii din teritoriile ocupate, Herța a fost oprimată și pe timpul „socialismului dezvoltat” când era lipsită de investițiile Centrului, acestea fiind mai mult trimise în centrele raionale, iar Herța a fost lichidată ca raion și alipită la raionul Hliboca. Lucru cert pentru ideologia comunistă, deoarece raionul Herța era pur românesc și cam bătea la ochi, dar cu vecinii la un loc procentul etnicilor români desigur era mai mic. Nu despre aceasta însă astăzi este vorba.
Când credeam că văzusem pe dinafară cam totul ce înseamnă or. Herța, duminica trecută, 11 februarie, am descoperit pentru mine, la marginea orașului Liceul „Gheorghe Asachi”, o instituție de învățământ care pe bune poate fi pusă în fruntea listei liceelor cu predarea în limba română din regiunea Cernăuți. Și s-a întâmplat aceasta datorită ședinței Cenaclului Transfrontalier „Mașina cu poeți”, care a fost invitat în „parcarea acestei instituiții”.
Nu odată mi-am exprimat simpatia față de grupul de tineri angajați la primăria orașului, tineri de perspectivă, competenți în domeniile lor și uniți pentru cauză: Minu Pavalachi, șeful secției de învățământ, Adrian Medvedi, șeful secției de cultură, Alexandru Platonov, șeful secției pentru tineret și sport, toți din echipa primarului Vasile Scripcaru. Tot acești tineri s-au aflat duminică în sprijinul colectivului Liceului care a găzduit circa cincizeci de scriitori și ziariști din regiunea Cernăuți, județul Suceava, Botoșani și de la Iași. Cam aceasta e geografia Cenaclului odinioară cuprinzând doar Cernăuțiul și Suceava și cam tot prin ținuturile enumerate, rând pe rând, ne întrunim ședințele.
Oaspeții au fost întâmpinați cu pâine și sare după frumoasa tradiție românească, iar tânăra directoare Marina Maftei împreună cu o bună parte din colegi ne-au demonstrat condițiile de studii ale școlarilor, acestea fiind foarte bune, chiar dacă pereții au totuși ceva ani, clasele sunt bine puse la punct, iar colectivul străduitor. Nu știu dacă mai sunt licee cu limba română de predare în care să activeze cadre didactice cu titlu științific, aici însă profesează doamna dr. Elena Apetri, discipolii căreia ne-au delectat cu versuri eminesciene în limbile română, ucraineană, italiană, engleză…, întruchipate sub genericul „Cea mai curată lacrimă a noastră”, o apreciere a marelui Eminescu de către regretatul scriitor Grigore Crigan. Aș mai adăuga doar că, dacă statul ar suporta o investiție în fostul cămin al instituției creând aici condiții de trai pentru elevi, Liceul „Gheorghe Asachi” ar aduna sute de elevi în contingentul său, așa cum era odinioară când aici funcționa renumita școală-internat din Herța.
Aflându-se la cârma ședinței Cenaclului, poetul și ziaristul Vasile Bâcu, redactor-șef al „Gazetei de Herța” și cel mai „vechi” cenaclist din Cernăuți în Transfrontalier, a invitat la microfon, împreună cu colegii din România „conducători de mașini”, condeierii sosiți pentru ași citi poeziile sau fragmentele de proză.
Fiind prima ședință din acest an, am avut parte și de o binecuvântare preoțească datorită prezenței preotului Mihai Păduraru, care a venit cu un nou volum de versuri religioase. Au mai debutat în cenaclu Ana Onofrei și Elena Ciubotaru, profesoare la Liceul-gazdă, pe care Vasile Bâcu le-a invitat să participe și la alte ediții.
Cei prezenți au fost salutați de domnul Dan Nicolae Constantin, diplomat la Consulatul general al României la Cernăuți, care nu odată a spus că chiar dacă e tehnician mai mult de meserie îi place să se afle în mediul scriitorilor fiind doar consumator de poezie.
Reprezentanța scriitoricească a fost deosebit de numeroasă. După tradiție colonelul (r) Ioan Abutnăriței de la Vatra Dornei, a ținut „lecția de istorie” despre Herța, fiind completat mai târziu cu date interesante despre evenimentele din vecinătate, de la Lunca, de către prof. dr. Vasile Adăscăliței sosit de la Dorohoi.
Prozatoarea și publicista Maria Toacă a citit dintr-o carte a sa un pasaj deosebit de emoționant dintr-o întâmplare herțeană, și anume despre întâlnirea peste ani a unui om care a fost deportat, cu stribocul care l-a scos din casă în noaptea de 13 iunie 1941, acum însă ajutându-l pe acesta din urmă.
Suceveanca Adela Șulea a recitat din Nichita Stănescu și Mihai Eminescu. Doamna Paraschiva Abutnăriței pe lângă poezia recitată a dăruit participanților noul său volum de poezie „Cuvântul ce devine Timp” apărut la editura PIM din Iași chiar anul acesta.
La această sărbătoare a poeziei ș-au prezentat cu propriile lor lucrări Elena Mândru de la Iași, președinta Societății Scriitorilor fără frontiere, Sofia Roșca din Marșinți, Vasile Aioanei, Maria Apetroaiei, Luminița Țăran, Andrei Breabăn, Gabriela Braha. Doamna Elena Andruhovici, originară din Bahrinești, a povestit despre evenimentele de la Fântâna Albă și Lunca, care i-au lăsat o amprentă pe suflet pentru toată viața. Ne-am bucurat de prezența poetului care ne plimbă prin cosmosul metaforei, acesta fiind Valerian Bedrule. Pagini de proză ne-a dăruit Grațiela Țurțu. Dorin Misichevici a venit cu o dramă în cinci acte, dar ne-a citit un scurt fragment din preambul, o proză scurtă de data aceasta ne-a adus George Sauciuc de la Suceava.
Flautistul Puiu Crețu de la Fălticeni, ne-a bucurat sufletele cu un fragment din „Rapsodia Română” de George Enescu, iar folchista Carolina Jitaru, a interpretat o melodie în premieră la cenaclu scrisă pe poezia „Sărutul tău” de Nicolae Șapcă. Ne-au mai delectat cu versuri Monica Buhac, modernistul Gheorghe Ungureanu, avocatul Gheorghe Bodnariuc, ziaristul Vasile Carlașciuc, profesoara Elena Apetri, profesorul de fizică de la Dorohoi Gabriel Alexandru, Gabriel Todică și Ion Caulea din Fălticeni, Maria Crețu din Mălinii Sucevei, Tatiana Golciuc din Noua Suliță.
Nu au lipsit nici momentele umoristice exprimate prin catrene și epigrame în care și-au dat concursul Elena Mândru, Constantin Bulboacă și Vasile Bâcu, care a citit și o poezie cu conținut profund dedicată victimelor de la Lunca. Nu în ultimul rând ne-am amuzat de însemnările celui mai important trecător prin lume, maestrul Constantin Horbovanu din Suceava, care a finalizat cu o expresie nemuritoare zic eu: „În tinerețe credem mai puțin în Dumnezeu, mai mult în ziua de mâine, iar la bătrânețe – mai mult în Dumnezeu și mai puțin în ziua de mâine. De multe ori, cu părere de rău cam târziu ne vin mințile la cap”. Acesta-i omul, ce să facem!
Numindu-i și pe colegii jurnaliști Maria Toacă, Vali Hudești de la „Glasul Nordului”, Vitalie Zâgrea de la TV Moldova și TVR Internațional, Nicolae Hauca de la „Euromedia”, zic să-mi fie cu iertare dacă am omis pe cineva.
Nicolae ȘAPCĂ
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
