Este o coincidență simbolică: atunci când în miez de Cireșar cinstim memoria Poetului nostru național, teii sunt în floare. Acest lucru este sesizat de majoritatea iubitorilor de poezie, care cunosc lirica eminesciană, în care teiul este prezentat ca un copac sfânt.
La finele anilor 90 ai secolului trecut, când la Cernăuți s-au întâlnit președinții de atunci ai Ucrainei și României – Leonid Kucima și Emil Constantinescu – ei au depus flori la piatra comemorativă, unde urma să fie ridicat monumentul lui Mihai Eminescu. Președintele României a menționat imediat faptul că locația viitorului monument a fost aleasă foarte reușit, deoarece statuia poetului se va afla sub ocrotirea ramurilor unui tei, arbore proslăvit de Poetul nostru național.
Scriitoarea română, Martha Bibescu, stabilită în Franța, într-un eseu de al său remarcă: „Pomul de mireasmă cu flori bălane, teiul atât de des cântat de Eminescu, înflorește în acest timp al anului, când primăvara trece spre vară. Cu floarea lui bălaie și umilă, care răspândește un miros puternic până la beție, acest pom are o tainică asemănare cu geniul lui Eminescu. Nu-mi pot închipui vreun tânăr îndrăgostit sau vreo față din țara noastră, care să nu se gândească la Eminescu atunci când trece pe lângă un tei înflorit”.
Ne amintesc de urmele poetului nepereche, lăsate la Cernăuți, și teii, încărcați de floare în ziua comemorării lui: teiul înalt și rămuros care-i „străjerul” monumentului din centrul orașului, rândul de tei tineri din fața clădirii fostului Gimnaziu austriac, unde a învățat viitorul poet, teii din preajma casei lui Aron Pumnul, în curtea căreia a fost ridicat bustul lui Eminescu, învățăcelul iubit al primului învățător de română la Gimnaziul cernăuțean.
Evenimentul din 15 iunie curent de comemorare a Poetului nostru național a început după scenariul tradițional, cu depunerea de flori la bustul lui Eminescu din curtea casei lui Aron Pumnul. Către cei prezenți s-a adresat Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, exponatele căruia se păstrează deocamdată în fondurile Muzeului Etnografic Regional, până la inaugurarea în casa refăcută a lui Aron Pumnul a Muzeului „Mihai Eminescu”. Ea și-a exprimat speranța că problema e pe cale de rezolvare, deoarece Consiliul Orășenesc Cernăuți este interesat ca Muzeul „Mihai Eminescu” să fie proprietate municipală. Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a declarat că neapărat va participa la inaugurarea acestui muzeu, indiferent va fi sau nu conducătoarea instituției consulare. Au rostit scurte cuvântări Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, profesorul de la Dorohoi, România, Vasile Adăscăliței, care consideră că pentru el este o datorie ca să-l omagieze pe Eminescu la Cernăuți, Maria Toacă, scriitoare, președinta Societății „Doamnele Române”, ea declarând că Cernăuțiul e mic pentru valoarea atât de mare a Poetului nostru național, Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Cristina Tărâțeanu, președinta Societății „Casa Limbii Române”, Dorin Misichevici, profesor la Liceul nr. 1 din Ciudei. Printre oaspeții din România s-au numărat scriitoarea Irina Airinei din București, președintele Asociației „Anima Fori – Sufletul Cetății”, avocatul Claudiu-Vlad Lehaci și consilierul Consiliului Județean Suceava, Daniel Ursachi.
La monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuțiului s-a adunat mai multă lume. În sunetele cântecelor pe versuri eminesciene, interpretate de Corul „Dragoș Vodă”, au depus flori reprezentanții Consiliului Regional și ai Administrației Militare Regionale, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, lideri și reprezentanți ai societăților național-culturale ale românilor din regiunea Cernăuți, ai unor instituții de învățământ, oaspeți din România.
Evenimentul a continuat la Palatul Național al Românilor, unde a fost amenajată o expoziție consacrată lui Mihai Eminescu, în baza materialelor din fondurile care se păstrează la Muzeul Etnografic Regional din Cernăuți. În deschidere Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, a amintit că în anii 50 ai secolului trecut, 11 studenți români de la Universitatea din Cernăuți s-au adresat cu o scrisoare către autorități, cerând ca o stradă din oraș să poarte numele lui Eminescu, argumentările au fost expuse de profesorul lor universitar, Alexandru Sadovnic. În mesajul său Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a amintit că la această dată, exact cu cinci ani în urmă a fost deschis Palatul Național al Românilor la Cernăuți, după lucrările de reparație finanțate de partea română. Elena Tărâțeanu , directoarea viitorului Muzeu „Mihai Eminescu”, a povestit cum sunt adunate exponatele. Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, a opinat că ar fi bine să apară o antologie „Eminescu în literatura română din nordul Bucovinei”.
Făcând o scurtă incursiune în istorie, profesorul de la Dorohoi, Vasile Adăscăliței, a accentuat că imaginea lui Eminescu este mereu vie. Iar Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți, s-a referit la o comunicare a sa, prezentată recent în România, făcând unele paralele între Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu și accentuând influența lor asupra dezvoltării literaturii române.
La evenimentul de comemorare a participat un grup de elevi de la Liceul din Mihoreni. Eleva Carolina Novacovschi a recitat poezia „Doina” de Mihai Eminescu. Profesorul de la Liceul nr.1 din Ciudei, Dorin Misichevici și-a imaginat un interviu solicitat lui Mihai Eminescu. Cântece pe versuri eminesciene au interpretat Iuliana Airinei de la Liceul „Ion Gherman” din Pilipăuți (Satul Mare), CT Herța, și Carolina Jitaru.
În formarea sufletească a lui Eminescu, Bucovina a jucat un rol preponderent – începând de la venirea copilului Mihai Eminovici la Cernăuți, în 1858, ca elev în clasa a III-a la școala primară, și până în ultimii ani ai vieții. Iar Eminescu, la rândul său, este o flamură a românilor bucovineni. Iată de ce Poetul nostru național este omagiat cu atâta căldură în Cernăuțiul adolescenței și debutului său literar. De aici el și-a luat zborul în marea literatură.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
