Știe tânăra cercetătoare bucovineană, Nadia Sarafincean, a cărei idee a fost întâmpinată cu mare interes la o recentă conferință internațională, găzduită de orașul Iași
Pe Nadia Sarafincean o cunosc încă din băncile școlare, pe când era o elevă stăruitoare la Liceul din Molodia, având succese strălucitoare de talie națională, în speță la concursuri de cercetare științifică. A continuat să se dezvolte în acestă direcție și mai departe, odată cu admiterea la Universitatea Națională „Iuri Fedkovici” din Cernăuți, iar una dintre temele preferate ale actualei studente la masterat și, totodată, laborante a Catedrei de relații internaționale și comunicări sociale o reprezintă gastrodiplomația.
Pe marginea acestui subiect „delicios” tânăra a prezentat recent o prelegere în cadrul Conferinței Internaționale „AGORA: International Conference Strengthening the European Union in Times of Strategic Disruption”, desfășurate la Iași, punând accent pe relațiile dintre Ucraina și România. Despre ce merge vorba mai exact, cum pot deveni tradițiile culinare liantul dintre două țări vecine, dar și despre alte aspecte interesante ale diplomației prin gastronomie și pasiunii pentru cercetările științifice și relațiile internaționale — Nadia Sarafincean dezvăluie într-un interviu exclusiv pentru „Monitorul bucovinean”.
„Încă din anii de școală m-au interesat procesele internaționale, interacțiunea interculturală și posibilitatea de a construi un dialog între oameni și țări”
— Nadia, cititorii noștri te-au cunoscut acum cinci ani, atunci când relatam despre realizările tale școlare care atinsese o afirmare de nivel național. Te rog, povestește-ne cum s-au desfășurat evenimentele în viața ta ulterior. Ce s-a întâmplat interesant în acești ani?
— După terminarea școlii, în viața mea a început o etapă nouă și foarte importantă. Am intrat la Universitatea Națională „Iuri Fedkovici” din Cernăuți, specialitatea „Relații internaționale, comunicări sociale și studii regionale”. În toți acești ani, am reușit nu doar să îmi aprofundez cunoștințele în domeniul relațiilor internaționale, ci și să particip la numeroase inițiative științifice, educaționale și culturale.
În această perioadă, am reușit să mă alătur multor inițiative educaționale și științifice, să particip la conferințe internaționale, cercetări și proiecte. O experiență deosebit de valoroasă a fost participarea la Școala de Vară de limbă și cultură cu deplasare în România, deoarece aceasta mi-a permis să cunosc mai bine o altă cultură, să îmi perfecționez abilitățile de comunicare și să dobândesc experiență internațională.
Totodată, în tot acest timp, am înțeles cât de important este să te dezvolți continuu, să fii deschis la experiențe noi și să nu îți fie teamă să îți asumi responsabilități. Cred că, tocmai anii de studenție au reprezentat pentru mine perioada formării personale și profesionale.
— Ce te-a determinat, în fine, să alegi această direcție profesională? În ce etapă a carierei te afli acum? Ce planuri pui la cale în cele ce urmează?
— Am optat pentru o direcție legată de relații internaționale și diplomație culturală, deoarece încă din anii de școală m-au interesat procesele internaționale, interacțiunea interculturală și posibilitatea de a construi un dialog între oameni și țări. Tocmai aceasta m-a determinat să aleg această specialitate.
În prezent, mă aflu într-o etapă de dezvoltare profesională și științifică activă. Pe lângă studii, lucrez ca laborantă la Catedra de relații internaționale și comunicări sociale, particip la conferințe științifice, evenimente internaționale și cercetări.
Un interes deosebit pentru mine îl reprezintă tema gastrodiplomației și diplomației culturale ca instrumente ale interacțiunii internaționale. În viitor, mi-aș dori să mă dezvolt în continuare în domeniul relațiilor internaționale, diplomației, proiectelor internaționale și comunicării interculturale.
— Studiile tale la Universitatea Națională din Cernăuți sunt pe sfârșite. Cu ce sentimente îți vei aminti de anii de studenție? Ce ți-au dat ei, ce te-au învățat?
— Anii de studenție la Facultatea de istorie, științe politice și relații internaționale îmi vor rămâne în memorie, în primul rând, ca o perioadă a marilor oportunități, a noilor cunoștințe și a dezvoltării continue. Universitatea mi-a oferit nu doar cunoștințe profesionale, ci m-a învățat să gândesc critic, să lucrez cu informația, să îmi exprim propria poziție și să comunic cu oamenii. O parte importantă a vieții studențești a constituit-o participarea la conferințe științifice, evenimente internaționale și proiecte educaționale, care m-au ajutat să dobândesc o experiență valoroasă în comunicarea internațională.
Apreciez în mod deosebit atmosfera universității, sprijinul cadrelor didactice și posibilitatea de a mă realiza nu doar în studii, ci și în activitatea științifică. Tocmai anii de studenție m-au ajutat să înțeleg definitiv în ce direcție doresc să mă dezvolt în continuare și au constituit o bază solidă pentru viitoarea activitate profesională.
„A fost o experiență foarte valoroasă și importantă, deoarece evenimentul a reunit oameni de știință, cercetători, studenți și reprezentanți ai mediului academic din diverse țări”
— La fel ca acum cinci ani, și de această dată, drept prilej de convorbire ne-au servit succesele tale pe tărâm științific. Relatează-ne ceva mai amănunțit despre această parte a activității tale. Cum ai reușit să păstrezi și, după cum vedem, să amplifici pasiunea pentru munca de cercetare?
— Activitatea de cercetare pentru mine nu este doar o componentă educațională sau profesională, ci și o adevărată oportunitate de a descoperi idei noi, de a analiza procesele internaționale contemporane și de a căuta abordări inovatoare la provocările actuale. Încă din anii de școală mi-a plăcut să lucrez cu informația, să cercetez diverse teme și să particip la evenimente științifice, iar cu timpul acest interes nu a făcut decât să crească.
Cred că, pasiunea pentru munca de cercetare se menține atunci când omul vede cu adevărat sensul activității sale. Pentru mine, știința reprezintă posibilitatea nu doar de a dobândi cunoștințe noi, ci și de a-mi forma propria viziune asupra proceselor internaționale și a interacțiunii culturale.
— La începutul lunii mai, ai prezentat un studiu la o conferință internațională din România. Despre ce a fost acest eveniment prestigios, cine s-a numărat printre participanți și cum ai reușit personal să ajungeți acolo? De obicei, la astfel de întruniri de anvergură sunt trimiși cei mai buni…
— Într-adevăr, am avut posibilitatea să îmi prezint prelegerea la Conferința Internațională „AGORA: International Conference Strengthening the European Union in Times of Strategic Disruption”, desfășurată la Iași. A fost o experiență foarte valoroasă și importantă, deoarece evenimentul a reunit oameni de știință, cercetători, studenți și reprezentanți ai mediului academic din diverse țări.
Conferința a fost dedicată problemelor identității culturale, interacțiunii interculturale, tradițiilor și provocărilor contemporane ale cooperării internaționale, precum și provocărilor geopolitice actuale și transformărilor ordinii mondiale, provocărilor politice și instituționale contemporane ale Uniunii Europene, reformelor de guvernanță și evoluției rolului instituțiilor UE, democrației, instituțiilor politice și societății în sistemele politice contemporane, comunicărilor strategice, mass-mediei și activismului civic, identității politice, dimensiunilor ideologice și partidelor politice în democrațiile contemporane, dezvoltării durabile și politicilor publice, influenței noilor tehnologii asupra politicii naționale și internaționale, abordărilor filozofice ale puterii, statului și democrației, precum și influenței patrimoniului istoric asupra proceselor contemporane de guvernanță.
Participarea mea a devenit posibilă datorită activității științifice susținute, pregătirii cercetărilor și sprijinului acordat de universitate și de catedră. Fără îndoială, pentru mine aceasta a fost o mare responsabilitate, deoarece participarea la un eveniment internațional de un asemenea nivel nu reprezintă doar oportunitatea de a-mi prezenta propria lucrare, ci și șansa de a reprezenta demn universitatea mea și Ucraina în general.
„Gastronomia reprezintă astăzi nu doar un element al culturii sau turismului, ci și un mijloc important al comunicării internaționale și al diplomației culturale”
— La Iași, din câte știu, ai vorbit despre gastrodiplomație ca instrument al cooperării transfrontaliere. Împărtășește-ne și nouă în ce constă ideea ta. Care sunt tezele principale din lucrarea prezentată?
— Lucrarea mea a fost dedicată gastrodiplomației ca instrument al cooperării transfrontaliere dintre Ucraina și România. Ideea principală constă în aceea că gastronomia reprezintă astăzi nu doar un element al culturii sau turismului, ci și un mijloc important al comunicării internaționale și al diplomației culturale.
Prin bucătăria tradițională, festivalurile gastronomice, produsele locale și inițiativele culturale comune se poate forma imaginea pozitivă a unui stat, se poate consolida înțelegerea reciprocă dintre popoare și se pot dezvolta relații de parteneriat între regiunile de frontieră. Aceasta este cu atât mai actual pentru Bucovina — o regiune în care s-au împletit în mod istoric tradițiile culturale ucrainene și române.
Ca teze principale ale lucrării mele ași evidenția că: gastrodiplomația este un instrument eficient al „puterii soft”; patrimoniul gastronomic comun poate uni comunitățile de ambele părți ale frontierei; proiectele gastronomice contribuie la dezvoltarea turismului și a schimburilor culturale; prin intermediul gastroculturii se poate consolida imaginea internațională a Ucrainei și se poate populariza patrimoniul cultural al Ucrainei în lume.
— Cum consideri că poate contribui gastrodiplomația la dezvoltarea relațiilor dintre Ucraina și țările vecine, în special România? Ce anume, mai concret, se poate face în acest sens?
— Consider că, gastrodiplomația poate deveni un instrument eficient de dezvoltare a relațiilor dintre Ucraina și țările vecine, în special România. În primul rând, pentru că cultura și gastronomia sunt capabile să unească oamenii, chiar și atunci când există provocări politice sau de altă natură.
Ucraina și România au multe elemente culturale comune, mai ales în regiunile de frontieră. Tocmai de aceea festivalurile gastronomice, evenimentele culturale comune, rutele turistice, târgurile de bucătărie locală sau proiectele culinare internaționale pot deveni o platformă pentru dezvoltarea dialogului intercultural și a cooperării transfrontaliere.
În opinia mea, este important să se popularizeze mai mult bucătăria ucraineană la nivel internațional, să se susțină schimburile culturale în rândul tinerilor, să se organizeze evenimente comune ucraineano-române și să se implice instituțiile educaționale și culturale în acest demers. Aceasta va contribui nu doar la dezvoltarea turismului, ci și la formarea unei imagini pozitive a Ucrainei în lume.
„Pe bună dreptate, Iașiul este considerat unul dintre principalele centre culturale și academice ale României”
— Conferința a avut loc la Iași. Dar în afara participării propriu-zise, ai reușit să cunoști și orașul-gazdă mai îndeaproape? Ce îl face atractiv? Într-un cuvânt, cu ce emoții te-ai întors acasă după călătoria la vecinii noștri români? Ce te-a impresionat? Ceva, poate, ți-a lăsat un gust amar?
— Iașiul a lăsat o impresie extraordinar de călduroasă și, totodată, foarte intelectuală. Pe lângă participarea directă la dezbaterile științifice, am reușit să cunosc mai bine și orașul în sine, care, pe bună dreptate, este considerat unul dintre principalele centre culturale și academice ale României.
Iașiul atrage prin atmosfera sa, prin îmbinarea istoriei, arhitecturii și vieții studențești. O impresie deosebită a lăsat Palatul Culturii — unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orașului, care este un adevărat simbol al Iașiului. Arhitectura sa impozantă, muzeele și spațiul din jur creează o senzație aparte de profunzime istorică și patrimoniu cultural. De asemenea, mi-au rămas în memorie străzile centrale ale orașului, numeroasele catedrale, biblioteci și clădiri universitare, deoarece Iașiul are reputația unuia dintre cele mai importante centre educaționale ale României.
În mod deosebit, m-a impresionat atmosfera de deschidere și ospitalitate. Era evident cât de mult este orientat orașul spre tineret, cooperare internațională și dialog cultural. A fost foarte plăcut să văd îmbinarea armonioasă a arhitecturii istorice cu spațiul urban modern, cu numeroasele zone verzi, cafenele și locații culturale.
După călătorie mi-au rămas emoții extraordinar de pozitive. Cel mai mult m-au impresionat sinceritatea oamenilor, atmosfera multiculturală și sentimentul mediului academic european. Astfel de călătorii nu doar lărgesc experiența profesională și științifică, ci permit și o mai bună înțelegere a culturii și mentalității statului vecin. Tocmai de aceea, această călătorie a reprezentat nu doar un eveniment științific important, ci și o experiență culturală valoroasă.
„Îmi place să descopăr locuri noi, să comunic cu oamenii și să explorez particularitățile culturale ale diferitelor regiuni”
— Participarea la o conferință internațională este despre o muncă minuțioasă și sistematică, despre responsabilitate, dar și despre o mare onoare. Ai participat anterior la evenimente similare? Unde, când?
— Da, anterior am mai participat la diverse evenimente științifice și internaționale. Printre acestea se numără: Conferința științifică studențească a Universității Naționale „Iuri Fedkovici” din Cernăuți, Conferința internațională anuală științifico-practică a studenților și tinerilor cercetători „Probleme actuale ale politicii externe a Ucrainei”, ciclul de evenimente „Femeia în diplomație: provocare sau misiune?”, Conferința internațională „Identity, tradition and cultural interferences symbolism of the romanian blouse «Ia»”, precum și Conferința internațională „Współczesne wyzwania i zagrożenia bezpieczeństwa”.
De asemenea, cum am mai spus, o etapă importantă pentru mine a constituit-o participarea la Școala de Vară de limbă și cultură cu deplasare în România în anul 2023. Aceasta mi-a permis să mă familiarizez mai bine cu cultura statului vecin, să aprofundez comunicarea interculturală și să devin și mai interesată de tema cooperării transfrontaliere.
— Pe lângă studii, cercetări, conferințe… ești implicată și în alte proiecte? Găsești timp și pentru pasiunile extraprofesionale?
— Mă implic și în diverse inițiative educaționale și culturale legate de comunicarea internațională, diplomația culturală și proiectele pentru tineret. Îmi place să activez într-un mediu în care pot îmbina știința, cultura și dialogul intercultural.
În ciuda programului încărcat, încerc să găsesc timp și pentru pasiunile personale. Îmi plac călătoriile, descoperirea unor culturi noi, fotografia, proiectele creative și organizarea de evenimente. De asemenea, îmi place să descopăr locuri noi, să comunic cu oamenii și să explorez particularitățile culturale ale diferitelor regiuni.
Consider că, tocmai echilibrul dintre dezvoltarea profesională și interesele personale mă ajută să rămân motivată, deschisă la experiențe noi și să mă mișc continuu înainte.
Interviu de Gheorghe SEMENIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
