De pe meleaguri storojinețene și nu numai
Drumurile vieții i-au adus în Moldova și pe tineri dornici de carte din localitățile românești de la poale de Carpați. Orășelul Crasna servește drept exemplu în această privință. Tânărul Vasile Gherman, după absolvirea Școlii medii nr.1 din Crasna a plecat mai întâi la studii în România – la Liceul sanitar veterinar din Bacău, apoi la Facultatea de Teologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Masteratul și-l face la Atena, Grecia. În anul 1998 este călugărit în Mănăstirea „Sfântul Nicolae Dobrușa” din raionul Șoldănești, Moldova, cu numele Nectarie. A ajuns stareț al Mănăstirii „Sfântul Cneaz Vladimir” din Horești, Ialoveni. La 13 noiembrie 2023 a fost numit Prorector al Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova, iar la 23 aprilie 2024 a fost desemnat ca Președinte al Sectorului Sinodal Învățământ Religios și Studii Teologice. Consăteanul său, Nistor Grozavu, a plecat la studii direct la Chișinău, absolvind Facultatea Urbanism și Arhitectură a Institutului Politehnic. A ajuns să fie decan al acestei facultăți, paralel activând în calitate de conferențiar universitar la Academia Administrării Publice. A participat la elaborarea Strategiei de dezvoltare a municipiului Chișinău și a proiectelor de armonizare a legislației în construcții. A publicat circa 110 lucrări științifice și metodice.
Au proslăvit Crasna în Moldova două artiste, născute în această pitorească așezare din Carpații bucovineni. Prima este Elena Gherman, care a studiat la Facultatea Canto a Institutului de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău. După absolvire a fost angajată în trupa fostului Teatru de Operă și Balet „Aleksandr Pușkin”. Vocea superbă, inconfundabilă a Elenei Gherman răsună astăzi nu doar la Chișinău, ci și de pe scenele celor mai prestigioase teatre din Franța, Austria, Italia ș.a. În prezent este solistă a Operei Naționale din Chișinău. Vestita cântăreață afirmă: „Muzica, în special cea clasică, cere un singur lucru – talent și dăruire”.
Cea de a doua artistă este Maria Iliuț, și ea absolventă a Institutului de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău. Este interpretă de folclor, lector superior la Facultatea de Arte Frumoase a Universității de Stat din Chișinău. Este întemeietoarea Ansamblului Etnofolcloric „Crenguța de Iederă”. În anul 2005 Maria Iliuț a realizat două filme documentare de scurt metraj – „Un loc de pe pământ – Crasna” și „Tot mai sus, mai sus, mai sus” – despre Mălăncile din Crasna. Filmele au fost difuzate la posturile de televiziune din Moldova, România și Ucraina. Maria Iliuț este deținătoarea a numeroase premii la Festivaluri și concursuri naționale și internaționale.
Localitatea vecină cu Crasna – Ciudei – are doi reprezentanți printre cele 100+1 personalități basarabene cu rădăcini bucovinene, selectate de Ion Bahnarel. Gheorghe Cuciureanu, după absolvirea Școlii medii nr.1 din satul natal, se înscrie la Facultatea de Geografie a Universității de Stat din Tiraspol. În 1995 este admis la doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În prezent este doctor habilitat, angajat în calitate de consultant la Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare, iar concomitent își desfășoară activitatea științifică la Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale al Academiei de Științe a Moldovei. Este expert național al ERAWATCH – serviciul informațional al Comisiei Europene privind sistemele și politicile de cercetare europene, naționale și regionale, și membru al EUROSCIENCE – Asociația Europeană pentru Promovarea Științei și Tehnologiei.
Vlad Mihăilă, născut în Ciudei, a plecat să obțină o specialitate în Moldova. A învățat la Școala Profesională în Prelucrarea Lemnului din Tiraspol, apoi a urmat cursurile Facultății de Limba și Literatura Română la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. A activat ca profesor, iar în 1990 s-a înscris la Facultatea de Teologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe care o absolvă în 1994. În prezent activează la Biserica Sfânta Teodora de la Sihla din Chișinău. Părintele Vlad Mihăilă este redactor-șef adjunct al ziarului Mitropoliei – „Misionarul”.
Doctorul în științe istorice, Elena Muraru, s-a născut în satul Cireș. Și-a făcut studiile la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău. În 1977 revine la Facultatea de Istorie în calitate de conferențiar universitar. În anul 2005 este numită Prorector pentru activitatea didactică, iar în 2010 – șef al Departamentului Formare Continuă al Universității de Stat din Moldova. Elena Muraru poartă titlul de „Eminent al Învățământului Public”. Eleonora Cercavschi, originară din Igești, a absolvit Universitatea de Stat din Cernăuți și a ajuns să activeze pe tărâmul pedagogic în Transnistria. S-a afirmat ca activistă proeminentă în promovarea drepturilor omului și a valorilor democratice. Eleonora Cercavschi este președinta Asociației „Lumina” a pedagogilor transnistreni din Republica Moldova. Ea a devenit laureată a Premiului Internațional Ion Rațiu pentru Democrație (SUA), a fost distinsă cu Ordinul Național al României „Serviciu Credincios” în grad de Comandor, cu Ordinul Republicii – distincția supremă a Republicii Moldova.
Născut în suburbia Roșa și absolvent al Școlii medii nr.10 din Cernăuți, Gheorghe Visoțchi, și-a făcut studiile la Școala republicană de Arte Plastice din Chișinău. Ca artist plastic a ilustrat vreo 15 cărți de proză și poezie ale scriitorilor basarabeni. În anul 1965, la Politehnica din Chișinău se deschide o nouă facultate – cea de Arhitectură. Gheorghe Visoțchi se înscrie la această facultate, ca în 1970 să fie angajat la Institutul de Proiectări „Ruralproiect” din Chișinău. Devine șef al Direcției urbanistică al fostului Comitet de Stat pentru Construcții al Moldovei, îndeplinind această funcție timp de circa 20 de ani. Sub conducerea sa se realiza politica în domeniul construcției și reconstrucției orașelor și centrelor raionale din Moldova. S-a stins din viață în 2014.
La fel începe și biografia lui Mihai Morăraș: născut în suburbia Roșa, absolvent al Școlii medii nr.10 din Cernăuți, însă, venit la studii la Chișinău, el alege Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. Se afirmă în domeniul jurnalisticii: la Postul de radio „Luceafărul”, apoi la ziarul „Viața satului”. Este autorul a câtorva plachete de versuri. În ultima perioadă a vieții a îndeplinit funcția de redactor-șef al ziarului „Universitatea” al Universității de Stat din Moldova. Mihai Morăraș a transformat această publicație într-o tribună deschisă, combativă și fără compromis a adevărului despre istoria, limba, cultura, tradițiile și obârșia neamului românesc. Se stinge din viață la 22 iunie 2024.
Din unicul sat cu populație românească din fostul raion Hotin, Colencăuți, autorul cărții „100+1… personalități basarabene cu rădăcini bucovinene”, Ion Bahnarel a ales doi fii reprezentativi ai acestei localități. Ilie Lupu a absolvit Facultatea de Matematică a Institutului Pedagogic de Stat din Tiraspol. Ca profesor universitar a activat la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. A fost președinte al Comisiei de experți din cadrul Consiliului Național de Acreditare și Atestare din Republica Moldova. Manualele sale sunt cunoscute în toate școlile din republică. Poartă titlurile de „Eminent al Învățământului Public” și Doctor Honoris Causa al Academiei de Științe a Moldovei.
Numele laic al Mitropolitului Chișinăului și Întregii Moldove Vladimir este Nicolae Cantarean, născut la Colencăuți. Ca slujitor al altarului s-a afirmat la Cernăuți, unde a ajuns secretar al Direcției Eparhiale. La 7 iulie 1989 a fost ales episcop al Chișinăului și Moldovei. La 21 decembrie 1992 a fost ridicat în rang de mitropolit cu titlul „al Chișinăului și al Întregii Moldove”. În 1997 a fost numit rector al Academiei și Seminarului Teologic din Chișinău.
Din fostul raion Secureni, de asemenea, au fost aleși doi reprezentanți de vază. Eugenia Pavel-Ogorodnic, născută în Secureni în perioada interbelică, și-a început activitatea pedagogică la Târnauca de lângă Herța, ca profesoară de franceză. În 1963 se stabilește cu traiul la Chișinău și devine lector de limba franceză la Universitatea de Stat din Moldova. În perioada 1979-1984 deține postul de șef al Catedrei de Limba Franceză. În 1962 i s-a conferit titlul de „Eminent al Învățământului Public” din Ucraina, iar în 1976 a fost decorată cu Medalia Meritul Civic. Ea afirma: „Profesorul e rodul divin al sufletului omenesc”. A decedat la 13 iunie 2012.
În satul Romancăuți de lângă Secureni s-a născut Constantin Popovici. A absolvit Liceul „Aron Pumnul” și Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Cernăuți. Din 1955 este colaborator științific, apoi șef de secție la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei. A fost academician, doctor habilitat, profesor universitar, eminescolog. A semnat mai mult de 500 de lucrări științifice, printre care „M. Eminescu. Viața și opera”. Este autorul a câtorva romane. Academicianul Constantin Popovici și-a realizat activitatea creativă în trei limbi: română, rusă și ucraineană.
În epilog, autorul cărții „100+1… personalități basarabene cu rădăcini bucovinene”, Ion Bahnarel, conchide: „Sperăm că această lucrare va contribui la o mai bună înțelegere a fenomenului migrației din Bucovina în Basarabia, în perioada anilor 1945-2025, dar și a unei mai largi cunoașteri reciproce”.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
Despre personalitățile de pe meleagurile herțene, incluse în cartea lui Ion Bahnarel „100+1… personalități basarabene cu rădăcini bucovinene”, citiți aici:
Materialele dedicate personalităților de pe meleagurile nouăsulițene le găsiți aici:
Poveștile bucovinenilor de pe meleagurile hlibocene aflați-le de aici:
