Parlamentul de la Kiev a introdus o serie de amendamente în legea minorităților naționale, care au fost solicitate de Comisia de la Veneția și Uniunea Europeană, însă membrii comunității românești din Ucraina susțin că sunt modificări minore care nu rezolvă problemele grave acumulate în ultimii ani, în special accesul la învățământ în limba română, potrivit unui articol semnat de Marin Gherman, coordonatorul Centrului Media BucPress din Cernăuți, publicat în Libertatea București.
Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” a declarat că cea mai importantă solicitare a etnicilor români este legată de accesul la educație în limba maternă.
„Nu există niciun amendament în acest sens. Versiunea nouă a legii minorităților face referire la Legea Educației din 2017 fără să o modifice. Am avut în trecut învățământ integral în limba maternă garantată de Constituție și nu-l mai avem”, menționează reprezentanta comunității românești.
Modificări minore ale legii
Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române și fondator al Consiliului Național al Românilor din Ucraina, susține că toate aceste modificări fac legea mai bună, dar sunt secundare și ar putea deveni lipsite de orice importanță în contextul nerezolvării problemei de fond – educația.
„Legea nu ne oferă nimic mai mult decât ceea ce avem acum. Kievul vrea să creeze centre minoritare în comune, să înființeze consilii consultative și multe alte structuri, dar fără o educație în limba maternă toate aceste forme vor rămâne fără fond. Nu poți asigura drepturile minorităților naționale fără o educație în limba maternă. Dacă vor fi tot mai puțini vorbitori de limba română, celelalte modificări par a fi lipsite de importanță. O altă lege care nu ne ajută la nimic”, menționează Alexandrina Cernov.
„Lăsați-ne să iubim Ucraina în limba română”
Jurnalistul și scriitorul Nicolae Șapcă, redactor-șef al publicației de limba română „Monitorul bucovinean” și vicepreședinte al Societății pentru Cultura Română „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți povestește pentru Libertatea că a participat la mai multe consultații organizate de autorități pe marginea acestei legi.
„Ne-am întâlnit în acest an cu viceministrul Educației, cu adjunctul directorului Comitetului de Stat pentru Minorități Naționale. Am explicat foarte clar de ce fără o educație garantată de stat în limba maternă celelalte discuții sunt inutile. Un înalt oficial de la Kiev chiar s-a apropiat de mine și mi-a zis că va lua în calcul argumentele mele. Aveam speranțe. Și acum aflu că nu s-a schimbat nimic. Am discutat una și s-a votat alta”, a declarat Nicolae Șapcă.
Jurnalistul susține că a existat o mare speranță în mediul comunității românești din Ucraina că noua lege a minorităților va rezolva nedreptățile apărute după 2017 când a fost redus dreptul la învățământ în limba minorităților naționale. Potrivit Legii Educației și Legii Învățământului Secundar din Ucraina, numărul de ore predate în limba ucraineană va crește de la un an la altul, ajungând și până la 90-99 la sută în clasele de liceu.
„Noi vrem ca copiii noștri să învețe în limba maternă toate disciplinele, cu excepția limbii ucrainene, pe care vrem să o cunoaștem cu toții. Pot fi și alte materii predate în ucraineană, dar care să nu fie impuse forțat de autorități. Trebuie să existe un drept la alegere. Le-am zis oaspeților de la Kiev de nenumărate ori: lăsați-ne să iubim Ucraina în limba română”, povestește jurnalistul și scriitorul român din nordul Bucovinei Nicolae Șapcă.
Consultări superficiale. „Dacă e legea minorităților, să ne asculte pe noi”
În ciuda multiplelor amendamente introduse, problemele discutate cu autoritățile nu au fost rezolvate, precizează profesorul Alexandrina Cernov. „Am impresia că discuțiile cu noi se fac pentru a bifa o activitate. Din 2017 tot vorbim și ne tot adresăm oficial autorităților fără niciun folos. Dacă e legea minorităților naționale, să ne asculte pe noi. Poate e cazul să se bazeze pe ceea ce vrem noi, și nu pe ceea ce consideră politicienii despre noi”, menționează academiciana.
În același timp, Aurica Bojescu precizează că versiunea nouă a legii are multe subtilități, expresii și formule noi. Unele dintre acestea ar putea reprezenta noi probleme pentru minoritățile naționale, altele – ar putea deveni un colac de salvare.
„Minoritățile și-au păstrat statutul de grupuri naționale tradiționale. Am putea porni de la această idee și cere în continuare să ne recunoască drept comunitate autohtonă, care se bucură de mai multe drepturi”, menționează secretarul responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”.
Potrivit legislației ucrainene, diferite minorități naționale au un statut diferit și drepturi diferite. Spre deosebire de români, minoritatea națională a tătarilor din Crimeea este recunoscută drept comunitate etnică autohtonă, pentru că nu are propriul stat național. Această minoritate are dreptul la școli în care toate disciplinele sunt predate în limba maternă.
În ciuda unor îmbunătățiri ale legislației în domeniul minorităților naționale, membrii comunității românești din Ucraina au declarat că toate acestea vor rămâne doar pe hârtie dacă nu va fi rezolvată problema școlii.
Tot mai multe ore de ucraineană și tot mai puține de limba română
Potrivit informațiilor oferite de Oxana Medvedi, metodist pentru ciclu primar al școlilor cu predare în limba română din nordul Bucovinei, președintă a Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuți, în clasele 1-4 toate materiile se predau în limba maternă, însă numărul de ore de ucraineană a crescut începând cu anul 2017. „În clasele 3-4 în școlile minorității naționale românești se predă 6 ore de limba și literatura ucraineană, 2 ore de engleză și 4 ore de limba și literatura română”, arată specialistul.
Potrivit legii învățământului secundar din Ucraina, începând cu clasa a cincea sunt predate din ce în ce mai multe materii în ucraineană și tot mai puține în limba română. De exemplu, în clasa a V-a, cel puțin 20 la sută din volumul anual de ore ar trebui efectuat în limba ucraineană, cu o creștere treptată a volumului, astfel încât în clasa a IX-a să se ajungă la cel puțin 40 la sută din materii care sunt studiate în limba de stat. În liceu (clasele 10-12), cel puțin 60 la sută din timpul anual de studii ar trebui efectuat în limba ucraineană. Perioada de tranziție pentru implementarea legii a fost amânată până în septembrie 2024.
O revenire la studierea tuturor disciplinelor în limba maternă în cazul minorității naționale românești din Ucraina este puțin probabilă, a spus la începutul acestui an, într-un interviu pentru publicul Libertatea, expertul în drepturile omului de la Kiev Viaceslav Lihaciov, membru al Consiliului de Experți al Centrului de Libertăți Civice.
Citiți articolul integral în ziarul Libertatea.
Material preluat de pe https://bucpress.eu/, partener instituțional al „Monitorului bucovinean” – https://monitorbuk.com/
