Acum, în prag de primăvară, când pe meleagul carpatin înfloresc cornii, în sufletul cupcenilor înfloresc sentimente de stimă şi necuprinsă recunoştinţă faţă de cel care şi-a depus întreaga viaţă pe altarul cunoştinţelor. La 20 martie Domnul director al Liceului Nr. 2 din satul Cupca, Constantin Bogdaniuc și-a rotungește vârsta de 60 de ani.
Aici, pe acest pitoresc picior de plai, într-o primăvară frumoasă, tânărul învățător Vasile Bogdaniuc a surâs adânc cuprinzându-şi în braţe primul său fiu, căruia i-a dat numele tatălui său, Constantin.
Părinţii, casa părintească, vor rămâne în veci icoana sufletului. De la mama Ștefania micul Constantin a moştenit bunătatea şi înţelepciunea. Ea, mama, va rămâne peste ani un înger păzitor pentru întreaga viaţă. De la tata va prelua mai apoi perseverenţa, inteligenţa, simţul răspunderii și dragostea de matematică. Astfel fiul cel mai mare, împreună cu fratele Iulius și cele trei surori, Iuliana, Tamara și Elizaveta, vor deveni comoara cea mai de preț a părinților. Ei vor purta faima familiei prin comportamentul lor, ascultare, bun simţ şi inteligenţă deosebită!
A învățat la școala din satul natal. Prima învățătoare, chipul tatei-învățător, vor rămâne mereu în sufletul celui, care mai apoi va hotărî să pășească pe calea pedagogiei. Urcând treptele cunoștințelor va fi un elev stăruitor și ingenios, pasionat de muzică și sport. Întotdeauna vesel, amabil, prietenos și generos.
Anii studenției la Institutul Pedagogic din Tiraspol nu au fost deloc ușori, dar rămân a fi cei mai frumoși ani din viață! Primele emoţii, primii fiori de a păşi pragul şcolii în calitate de profesor școlar le-a trăit în școala din Mamornița-Vama. Dar dragostea de meleagul natal, de casa părintească, dorul mamei care stătea în prag, curgându-și ochii spre portiță, l-au adus pe tânărul profesor de matematică în școala natală. Aici a fost întâmpinat de privirea severă a învățătorilor timpului de atunci și chipul serios al tatei în postura de șef de studii. Stăruința, ingeniozitatea și dăruirea deplină i-au dat tânărului profesor aripi de zbor înalt, urcându-l în scurt timp în postul de șef de studii, iar mai apoi și în cel de director al școlii natale.
Primul mare succes al tânărului director a fost reorganizarea școlii de opt ani în școală medie. Stăruința a fost răsplătită pe deplin atunci când absolvenții primei promoții ai școlii medii s-au învrednicit de patru medalii de aur.
Dorința de a crea frumosul, de a activa în folosul comunității, de a face totul pentru copiii satului, pentru elevi și profesori, l-au îndemnat pe Domnul Director să-și asume răspunderea de a fi deputat raional. Una dintre marele dorințe de atunci s-a realizat prin deschiderea stadionului sportiv, pe care se antrenează azi elevii noștri și toți cupcenii. Următoarea realizare a fost deschiderea grădiniței, care a fost un prilej de bucurie atât pentru micuții satului, cât și pentru părinții care nu trebuiau să mai urce iarna culmea dealui, pentru a-și duce odrasla la grădiniță. Apoi cu ajutorul Bunului Dumnezeu și ca urmare a relațiilor de colaborare cu partenerii de peste hotare școala noastră a îmbrăcat o haină nouă.
Domnul Director, oriunde nu s-a aflat a dat dovadă de omenie, bun simț, stăruință și mai ales a fost întotdeauna un cetățean demn al meleagului natal, al satului care l-a crescut. A pledat întotdeauna pentru păstrarea datinilor și obiceiurilor populare, a depus multă stăruință întru valorificarea tradițiilor noastre românești. Asfel, din dragostea față de artă și frumos, în școală a fost întemeiat ansamblul de dansuri „Trăistuța”, care a purtat faima școlii noastre în raion și întreaga regiune.
Întotdeauna, la orice pas a fost sprijinit de neobosita sa soție, Maria Radulivna, și insuflat și inspirat de minunatele fiice, Mihaela și Cristina, în sufletul cărora a altoit talentul, modestia, pasiunea și dragostea față de artă, față de tot ceea ce este bun și frumos.
Tot ceea ce a oferit familei sale, a oferit totodată și copiilor satului, precum și colectivului pedagogic pe care l-a condus. Numai datorită eforturilor domnului director, datorită îndemnurilor și susținerii Dumnealui școala, colectivul pedagogic a obținut cele mai frumoase rezultate. Dumnealui a dat mereu dovadă de cinste și omenie. A stimat și a fost stimat întotdeauna. A purtat și păstrat în suflet simțul demnității de neam și țară. A pus binele oamenilor pe prim-plan, a făcut fapte bune și n-a așteptat răsplată. Așa ne-a învățat și ne-a îndrumat și pe noi, colegii, dar mai ales pe elevii săi, deschizând mereu noi căi spre succes. S-a bucurat sincer de rezultatele discipolilor săi, trăind împreună cu ei cele mai frumoase momente. A fost alături de elevii și colegii săi la orice pas. I-a îndrumat și i-a susținut în toate începuturile. Împreună ne-am bucurat, am creat, am muncit mult și ne-am afirmat ca un colectiv unit, stăruitor, prietenos și frumos. Fiecare clipă trăită în școală îşi are rostul ei! Fiecare moment ce a trecut a marcat şi un nou început.
Asăzi Domnul Bogdaniuc are o familie frumoasă, este un soț iubitor, un tată minunat și un bunel nemaipomenit. Dar este încă tânăr și energic… Respiră adânc, făcând o pauză la vârsta Împlinirilor. Privește cu nostalgie în urmă… Câte au trecut!.. Parcă ieri a fost!.. Când s-au scurs atâția ani?.. Unde s-au dus?
Acum, la ceas aniversar, Vă dorim ca Bunul Dumnezeu să vă ocrotească la orice pas, să Vă dea sănătate, energie inepuizabilă, putere de muncă, credință și speranță. Să se termine groaznicul război și toți cei dragi sufletului dumneavoastră să revină acasă…
Vă fie sufletul senin şi inima curată
Precum e cerul cristalin când noaptea e-nstelată.
S-aveți la fiecare pas, iubire şi cântare
Şi la fiecare ceas, numai binecuvâtare.
Pe-al Dumneavoastră cer senin, nori să nu se-adune
Sufletul să Vă fie blând ca o rugăciune
Să Vă vegheze păzitorii – îngerii iubirii
Precum veghează vara-n zori, roua trandafirii.
La mulți ani!
Cu stimă colectivul Liceului Nr. 2 din Cupca
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
