Un proiect de reziliență culturală și presă independentă susținut de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Într-un peisaj informațional aflat într-o profundă reconfigurare și sub presiunea crizelor economice și sociale generate de starea de război din Ucraina, libertatea de exprimare și accesul la informație în limba maternă rămân piloni fundamentali pentru dăinuirea comunităților etnice. În regiunea Cernăuți, unde trăiește o comunitate compactă de peste 200.000 de etnici români, conservarea identității lingvistice și culturale este o provocare cotidiană. În acest context critic, proiectul „Asigurarea continuității apariției ziarului românesc „Monitorul Bucovinean”, implementat și în anul 2026 de Întreprinderea Privată „Redacția ziarului „Novyi den” cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), reprezintă o adevărată ancoră de salvare pentru presa scrisă de limba română din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herța.

Fondat la 2 iunie 1957, ziarul „Monitorul Bucovinean” poartă în paginile sale o istorie de aproape șapte decenii. Trecând de-a lungul timpului prin transformări profunde, publicația a reușit o tranziție exemplară către independența editorială în urma procesului de deetatizare a presei ucrainene. Deținut integral de colectivul de jurnaliști condus aproape de trei decenii de redactorul-șef Nicolae Șapcă, ziarul este astăzi singura instituție de presă scrisă absolut independentă din regiunea Cernăuți care apare cu regularitate săptămânală pe suport de hârtie. În timp ce alte publicații istorice în limba română din raioanele Storojineț, Noua Suliță sau din municipiul Cernăuți și-au sistat apariția din cauza dificultăților financiare sau lipsă de interes, „Monitorul Bucovinean” a rămas o voce fermă, obiectivă și neechivocă a comunității românești.
Proiectul finanțat de DRP în anul 2026 răspunde unei necesități acute: combaterea vidului informațional și prevenirea asimilării lingvistice. Prin acordarea acestei finanțări nerambursabile se asigură tipărirea a 40 de ediții săptămânale dintr-un total de 51, precum și parțial sprijinirea financiară a echipei redacționale. Redacția își asumă, din resurse proprii obținute din abonamente și publicitate, publicarea restului de 11 numere, plus alte cheltuieli necesare de întreținere și utilități, garantând astfel o continuitate neîntreruptă pe parcursul întregului an. Fiecare număr este tipărit într-un tiraj de 3.000 de exemplare în format mare A2, ajungând prin rețeaua poștală, dar și prin distribuție gratuită în școli, biblioteci și biserici din toate comunitățile teritoriale românești: Hliboca, Suceveni, Tărășeni, Ceahor, Voloca, Camenca, Ciudei, Crasna, Herța, Ostrița, Noua Suliță, etc.
Însă misiunea publicației nu se oprește la formatul clasic pe hârtie, esențial pentru persoanele în vârstă și mediul rural, o bună parte din clasa intelectuală a comunității românești, care de fapt constituie principalul contingent de cititori. Conștientă de imperativele erei digitale, redacția dezvoltă și optimizează intensiv portalul https://monitorbuk.com/, lansat cu sprijinul DRP. Platforma digitală este în limba română, servește ca punte modernă de legătură cu tânăra generație și cu diaspora bucovineană răspândită în întreaga lume. Prin caracterul său bilingv, (un număr important de articole sunt traduse în limba ucraineană), portalul prezintă comunității ucrainene realitățile, valorile și bogăția culturii românești, consolidând respectul reciproc într-o societate democratică și pro-europeană.
Strategia editorială a „Monitorului Bucovinean” pune un accent deosebit pe jurnalismul de proximitate (hiper-localism). Într-o lume invadată de știri generice și fluxuri internaționale translate mecanic, ziarul oferă conținut autentic, original și de neînlocuit: viața concretă a satelor românești, activitatea școlilor cu predare în limba maternă, proiectele culturale ale asociațiilor mediului asociativ românesc, memoria istorică și portretele unor personalități locale. De asemenea, ziarul promovează constant imaginea României ca stat partener și democratic, reflectând amplu sprijinul umanitar extraordinar oferit de comunitățile și instituțiile din județele mai ales de graniță (Suceava, Botoșani) și de Statul Român în contextul războiului din Ucraina.
Prin parteneriatele solide încheiate cu primăriile locale, mediul academic, asociațiile culturale precum Societatea „Mihai Eminescu”, Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, Societatea Bibliotecarilor Români, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română și parteneri instituționali media din România și Ucraina (Centrul Media BucPress, Portalul „Semnal Românesc”), proiectul demonstrează o sustenabilitate durabilă și o capacitate instituțională matură. Sprijinul acordat de Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu reprezintă doar o simplă finanțare media, ci o investiție strategică în protejarea patrimoniului lingvistic și identitar românesc, garantând că în nordul Bucovinei cuvântul românesc dăinuie cu demnitate și speranță.
Nicolae ȘAPCĂ


