Ajunsă la borna cu numărul douăzeci și cinci, ediția din acest an va avea loc pentru a treia oară în Peninsulă
După două ediții pe continent asiatic, în China și Coreea de Sud, Jocurile Olimpice de Iarnă revin în Europa. Startul lor este programat pentru sfârșitul săptămânii în curs, ceremonia de deschidere urmând să aibă loc vineri, 6 februarie, cu toate că, unele competiții, cum ar fi cele de curling, au început deja.
Două orașe gazde, dar, de fapt, opt
Pentru a treia oară în istoria sa, gazdă a „Olimpiadei albe” va fi Italia, precedentele două ediții din Peninsulă fiind desfășurate în Cortina d’Ampezzo (1956) și Torino (2006). Acum, în premieră pentru întrecerea olimpică de iarnă, Jocurile vor fi organizate concomitent în două orașe — Milano și Cortina d’Ampezzo.
În fapt, însă, este o chestiune nominală. Deși ediția din 2026 poartă denumirea oficială „Milano – Cortina”, competițiile propriu-zise se vor disputa în mai multe orașe și regiuni din Italia — în total opt la număr. Alături de cele două care figurează în titulatura oficială, mai este vorba despre localitățile Antholz, Bormio, Livigno, Predazzo, Tesero și Val di Fiemme, fiecăreia dintre ele fiindu-i distribuite diverse probe de concurs. De asemenea, și ceremonia de deschidere va fi una fără precedent, urmând să se desfășoare simultan în patru locații distincte: la Milano, Cortina d’Ampezzo, Livigno și Predazzo, în timp ce închiderea Jocurilor i-a fost atribuită orașului Verona.
După cum explică organizatorii, formatul multiregional are un scop clar: reducerea costurilor, folosirea infrastructurii existente, înlăturarea provocărilor logistice și limitarea impactului asupra mediului, vrându-se a fi un model pentru viitor.
Apropo, drept curiozitate, Olimpiada italiană va fi prima organizată sub conducerea noului președinte al Comitetului Internațional Olimpic (CIO), Kirsty Coventry — prima femeie în această funcție.
93 de țări, 3 mii de sportivi, 116 seturi de medalii și-un sport olimpic nou
Astfel, până pe 22 februarie, vor dura 16 zile de competiții intense între cei mai buni atleți din lume, specializați în sporturile de iarnă. Jocurile actuale reunesc un număr record de 116 probe de concurs, dintre care trei în noul sport olimpic – schi alpinism. Celelalte seturi de medalii se vor pune în joc deja la tradiționalele discipline: patinaj artistic, patinaj viteză, patinaj viteză pe pistă scurtă, schi alpin, schi fond, schi acrobatic, combinată nordică, sărituri cu schiurile, snowboarding, bob, skeleton, biatlon, curling, hochei pe gheață și sanie.
Participarea la „Olimpiada albă” este destul de numeroasă, deși nu se poate compara cu Jocurile Olimpice de Vară. În Italia, aproximativ 3 mii de sportivi din 93 de țări își vor disputa supremația. Mai precis, se are în vedere reprezentanții ai 92 de state, plus alți 20 de atleți neutri — 13 ruși și 7 beloruși, care vor evolua fără însemnele țării de origine. Benin, Guineea-Bissau și Emiratele Arabe Unite își vor face debutul la Olimpiada de Iarnă.
Evident, sunt programate întreceri și la masculin, și la feminin, combinata nordică rămânând singura disciplină rezervată exclusiv bărbaților. Cele mai numeroase delegații de participanți vin din SUA (232 sportivi), Canada (207), Italia (196), Germania (185) și Elveția (175). La polul opus se află 17 țări cu câte un reprezentant.
Mascote ale ediției de la Milano – Cortina au fost desemnate două hermeline (nevăstuici) — Tina și Milo, ale căror nume reprezintă prescurtările de la orașele-gazdă. Ei sunt soră și frate gemeni, deosebiți prin haine de culori diferite și, astfel, prin diferite tipuri de caracter. Tina și Milo vor fi însoțiți în călătoria lor olimpică de șase ghiocei — un simbol al spiritului de echipă — denumiți „The Flo”.
Totul a început cu peste un veac în urmă
De la actualitate, să facem o retrospectivă a celor întâmplate în trecut — cu peste o sută de ani în urmă. Primele Jocuri Olimpice de Iarnă s-au desfășurat în anul 1924 în orașul francez Chamonix-Mont-Blanc, zonă unde se află, de altfel, cel mai înalt vârf al Alpilor și al Europei totodată. Evenimentul a avut loc sub denumirea de „Săptămâna Internațională a Sporturilor de Iarnă”. Doar doi ani mai târziu, la cea de-a 25-a Sesiune a CIO de la Lisabona (Portugalia), competiția a fost recunoscută de Comitetul Internațional Olimpic ca fiind prima Olimpiadă de Iarnă.
În 1924, au participat 258 de sportivi din 16 țări: Regatul Croaților, Sârbilor și Slovenilor, Polonia, Ungaria, Italia, Norvegia, Finlanda, Austria, Elveția, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Suedia, Canada, Franța, Belgia, Cehia și Irlanda. Cele șase sporturi la care s-a concurat au fost: patrula militară (denumită ulterior biatlon), bob, schi (combinată nordică, sărituri și fond), curling, hochei pe gheață și patinaj (artistic și viteză). În total, s-au acordat medalii la 16 probe.
Ulterior, principala competiție de iarnă a mai fost găzduită de Elveția (1928, 1948), SUA (1932, 1960, 1980, 2002), Germania (1936), Norvegia (1952, 1994), Italia (1956 și 2006, cum am menționant mai sus), Austria (1964, 1976), Franța (1968, 1992), Japonia (1972, 1998), Iugoslavia (1984), Canada (1988, 2010), Rusia (2014), China (2018) și Coreea de Sud (2022).
Orașele Sankt Moritz din Elveția, Innsbruck din Austria, Cortina d’Ampezzo din Italia și Lake Placid din SUA sunt printre puținele care au avut prestigiul de a primi Jocurile de Iarnă de două ori (pe cont propriu, sau în echipă — cum este cazul italienilor în acest an). În 2034, această listă va fi completată de o altă urbie americană, Salt Lake City, desemnată drept organizatoare a Olimpiadei de peste opt ani. Până atunci, ediția următoare din anul 2030, va avea loc în Alpii francezi: în regiunile Provence-Alpes-Côte d’Azur și Auvergne-Rhône-Alpes. Totodată, remarcăm că, capitala chineză, Beijing, este prima, și deocamdată singura, gazdă atât a întrecerilor olimpice de iarnă, cât și de vară.
De-a lungul istoriei, cele mai medaliate națiuni la Olimpiada de Iarnă sunt Norvegia, cu 405 distincții în palmares (dintre care, 148 de aur), SUA — 330 (114) și Germania — 267 (105).
Istoricul Ucrainei la Olimpiada de Iarnă
În părțile noastre, Jocurile Olimpice de Iarnă nu sunt așa de prolifice precum cele de vară. Ucraina a evoluat pentru prima oară la această competiție în anul 1994 la Lillehammer (Norvegia), unde a cucerit două medalii: de aur, adusă de patinatoarea artistică Oxana Baiul (care, de altfel, a devenit prima campioană olimpică a Ucrainei independente, la doar 16 ani), și de bronz, câștigată de biatlonista Valentina Țerbe.
Per total, Ucraina are în palmares nouă distincții „de iarnă”, dintre care trei de cea mai înaltă calitate. Celor obținute la prima participare se adaugă performanțele Elenei Petrova — argint, biatlon, 1998, Nagano (Japonia), Liliei Efremova — bronz, biatlon, 2006, Torino (Italia), perechii Ruslan Gonciarov/Elena Grușina — bronz, patinaj artistic, 2006, Torino (Italia), Vitei Semerenko — bronz, biatlon, 2014, Soci (Rusia), ștafetei feminine de biatlon alcătuită din Vita Semerenko, Iulia Djima, Valentina Semerenko și Elena Pidgrușna — aur în același an 2014. La ultimele două ediții: Pyeongchang – 2018 (Coreea de Sud) și Beijing – 2022 (China), a performat Alexandr Abramenko la schi acrobatic, medaliat cu aur, respectiv argint.
În Italia, Ucraina deplasează un lot de 46 de sportivi, acesta fiind cel mai numeros de la ediția din 2010 încoace. Cea mai mare prezență ucraineană va fi la probele de biatlon și sanie, unde vor concura câte 10 reprezentanți ai țării. La schi acrobatic vor evolua 9 atleți din Ucraina, la schi fond — 6, la combinată nordică, schi alpin, sărituri cu schiurile, patinaj viteză pe pistă scurtă — câte 2, la skeleton, snowboarding și patinaj artistic — câte 1. În această ultimă disciplină se va consemna un record negativ, fiind pentru prima dată când Ucraina are aici un singur reprezentant — pe Kiril Marsak în întrecerea individuală masculină. Altădată, după cum ați putut afla anterior, patinajul artistic aducea chiar și medalii — lui îi revin două din totalul istoric de nouă trofee olimpice.
România — cele mai bune performanțe la bob, de unde vine și singura medalie obținută până în prezent
Nici România nu are neapărat o relație extraordinară cu Jocurile Olimpice de Iarnă. Debutul „tricolorilor” la „Olimpiada albă” s-a înregistrat la ediția a două, de la Sankt Moritz (Elveția), în 1928, acolo unde au participat 17 sportivi români (doar bărbați) la două probe: bob și patrulă militară (viitorul biatlon).
Interesant este, însă, că, și în 1924, doi sportivi din România — Constantin (Tiță) Rădulescu și Iorgu Arsenie — au plecat la Chamonix (Franța), au concurat la competițiile preolimpice de bob, au cucerit câteva premii, dar, în cele din urmă, nu li s-a permis să concureze la ediția inaugurală, deoarece regulile impuneau înscrierea a minimum patru concurenți din aceeași țară pentru a putea participa la Jocuri.
Că intrase în discuție subiectul bobului, acest sport este singurul care i-a adus României o medalie la Olimpiada de Iarnă. De aici provine, probabil, și cel mai titrat român în sporturile de iarnă — Ion Panțuru, care, în 1968, la Grenoble (Franța), împreună cu Nicolae Neagoe, au cucerit bronzul în proba de bob (2 persoane). Ulterior, el s-a mai clasat de două ori aproape de podiumul olimpic, obținând locul patru în 1980, la Lake Placid (SUA) — bob, patru persoane, și aceeași poziție la ediția din 1984, la Sarajevo (Iugoslavia) – bob, două persoane. Tot atunci a terminat pe șase în turneul de bob patru.
În 2026, bobul va trimite la Olimpiada din Italia 4 sportivi români (plus o rezervă), fiind al treilea ca reprezentare, la egalitate cu săriturile cu schiurile. În fața lor se află probele de sanie (7 atleți) și biatlon (5). De asemenea, România va participa la întrecerile de schi fond, cu 3 sportivi, schi alpin și snowboard — 2, patinaj artistic — 1. Astfel, delegația română la Milano – Cortina va fi formată din 29 de reprezentanți, incluzând rezerva de la bob.
Republica Moldova: cea mai bună clasare — un loc opt la biatlon, în 2006
Republica Moldova încă mai așteaptă prima medalie olimpică de iarnă. Sportivii moldoveni au debutat în această competiție la Lillehammer (Norvegia), în 1994, la fel ca și Ucraina. De atunci, nu au ratat nici o prezență la JO de Iarnă, dar, au participat, preponderent, cu delegații mici, formate, de obicei, din câțiva reprezentanți, majoritatea concurând la schi fond, biatlon și sanie.
Deci, nici șanse la medalii Republica Moldova n-a prea avut. Totuși, a înregistrat câteva clasări meritorii, cum ar fi locul opt obținut de Natalia Levcenkova, în 2006, la Torino (Italia), în proba de biatlon, 15 km individual. Tot în concursul biatloniștilor, dar de această data în cursa de sprint, s-a remarcat și Alina Stremous. În 2022, la Beijing (China), ea a reușit să ajungă la finiș în Top-10.
Alina Stremous va reveni și la Olimpiada actuală, făcând parte din lotul restrâns de 5 sportivi, cu care Republica Moldova se va prezenta în Italia. Alături de ea, onoarea țării o vor apăra alți doi biatloniști — Pavel Magazeev și Maxim Makarov, precum și schiorii Iulian Luchin și Elizaveta Hlusovici (schi fond).
Unde vedem Jocurile Olimpice?
Pentru iubitorii sportului de iarnă, notăm că, transmisiunile olimpice vor putea fi urmărite în toate cele trei țări la care ne-am referit. Astfel, în Ucraina, ele vor fi disponibile pe platformele audiovizualului public — postul „Suspilne Sport”, canalele sale regionale și pe site.
Televiziunea Română prezintă Jocurile Olimpice de Iarnă pe posturile sale TVR 1 și TVR Sport. În Republica Moldova, competiția va fi transmisă de postul de televiziune „Moldova 1”.
De asemenea, peripețiile olimpice de la Milano – Cortina se pot viziona pe „Eurosport”, asta în toate cele trei țări.
Cât despre programul orar, el este unul destul de accesibil — evenimentele olimpice se vor derula începând cu 10:00 și vor dura până în jurul orelor 23-24 de noapte. Ceremonia de deschidere va avea loc vineri, 6 februarie, de la 21:00.
Gheorghe SEMENIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
