Aceste cuvinte exprimă sfârșitul tragic al vieții pământești a miilor de români bucovineni, rupți cu forța de la baștina natală și duși tot atât de barbar în GULAG-urile ce-au împânzit „necuprinsa Uniune Sovietică”. Era sistemul de corecție și de „ispășire a păcatelor” pentru „elementele ostile” și „dușmanii poporului” din primul stat socialist din lume. S-au pomenit într-o noapte dușmani ai regimului sovietic și vreo 90 de gospodari români din suburbiile Roșa și Roșa Stâncă ale orașului Cernăuți. În toamna anului 1944, la câteva luni de la „eliberarea” Cernăuțiului de către „victorioasa Armată Roșie”, aceștia au fost ridicați și escortați tocmai în taberele de muncă silnică de la Onega, în Karelia. Pentru foarte mulți dintre ei muncile insuportabil de grele le-au fost cununa muceniciei. S-au stins din viață sleiți de puteri, fără lumânarea aprinsă la căpătâi. I-au deplâns mestecenii Kareliei, ei închipuindu-și freamătul lin al fagilor falnici de pe dealul Țeținei…
De la începutul anilor 90 încoace ei sunt pomeniți creștinește în una din duminicile lui Brumărel, la Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din suburbia Roșa. La acest locaș de închinare, la vremea lor, au fost botezați și cununați mulți din acești martiri. În curtea bisericii, sub o salcie plângătoare, își au și locul simbolic al odihnei de veci. În 1992, când a fost ridicată aici prima cruce întru pomenirea localnicilor – victime nevinovate ale regimului totalitar – pe placa de granit au fost incrustate numele a 74 de persoane. În 2022 crucea a fost înlocuită cu una nouă, iar lista martirilor a fost completată. La aceasta și-au adus contribuția unii gospodari din Roșa, precum și Societatea panucraineană „Golgota”, dar mai ales președintele ei, Vasile Rauț.
În anul curent parastasul întru pomenirea martirilor români de la Roșa a fost oficiat în a doua duminică a lunii, la 8 octombrie. Acest ritual creștin a coincis cu Ziua orașului Cernăuți. La Roșa, unde populația românească prevalează, s-a păstrat tradiția străbună. Românii de la Roșa țin la limba română și la cultura română, iar în biserică serviciul divin este oficiat în limba maternă. După Sfânta Liturghie, părintele paroh Ioan Blaga a oficiat și parastasul întru comemorarea victimelor represiunilor staliniste. Domnul părinte a accentuat că în prezent oamenii noștri sunt puși iarăși la grele încercări – războiul din Ucraina. Veterana învățământului public, fosta directoare a Școlii nr.10 de la Roșa, Maria Timcu, în prezent activistă a Societății „Golgota”, și-a adus aminte de ridicarea în curtea bisericii din suburbie a primei cruci întru comemorarea celor deportați în locuri îndepărtate, de contribuția arhivistului Petru Grior, al regretatului președinte al Societății „Golgota”, Octavian Bivolaru. Doamna Maria l-a numit și pe gospodarul din Roșa Stâncă, Nicolae Cozma, care în curând va împlini 94 de ani. El este martorul deportărilor din primii ani postbelici. Le-a mulțumit românilor de la Roșa pentru faptele lor creștinești reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, ministrul plenipotențiar Nicolae Dan Constantin. Președintele Societății panucrainene „Golgota”, Vasile Rauț, a specificat că la ridicarea noii cruci-simbolice în toamna anului trecut a simțit susținerea multor români cu inimă mare creștinească din suburbie. Au rostit mesaje și cuvinte de apreciere a evenimentului Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, scriitoarea Maria Toacă, jurnaliștii Felicia Nichita-Toma și Vasile Carlașciuc, Elena Nandriș, vicepreședinta Societății culturale „Grigore Nandriș” din Mahala. Au participat la eveniment Nicolae Toma, redactorul-șef al „Zorilor Bucovinei”, Alexandru Cociurca, membru al Societății „Valea Prutului”, Dumitru Zaidel, activist al culturii din Ostrița-Mahala, poetul Gheorghe Ungureanu și activistul Mihai Gherman.
De data aceasta, parastasul a fost oficiat în biserică și nu la crucea-simbol din curte, din cauza ploii ciobănești. Și, totuși, tradiția n-a fost încălcată – comemorarea victimelor regimului totalitar s-a încheiat cu depunerea de flori la crucea-simbol de lângă Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Ploaia de toamnă, care s-a abătut asupra Cernăuțiului, a stropit cu darul cerului numele incrustate pe placa de granit și înscrise în cartea suferințelor neamului. În pofida vântului rece, la acest locaș sfânt de la Roșa, după cum a observat diplomatul Nicolae Dan Constantin, se simte căldura inimilor românilor. Se pare că salcia, acest copac sfânt, numit în legendă „copacul Fecioarei Maria”, își aplecase ramurile și mai tare spre crucea-simbol, crucea mântuirii noastre…
P.BOCANCEA
„Monitorul bucovinean” – monitorbuk.com
