La Crasna a fost lansat proiectul „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava din localitatea Crasna — scut al credinței românești din regiunea Cernăuți”. Proiectul a obținut finanțare nerambursabilă de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
Proiectul este gestionat de Organizația caritabilă „Fundația de caritate „Lumină din lumină”, care a fost fondată în anul 2023. Scopul principal al Fundației este protecția și ajutorarea instituțiilor religioase creștin ortodoxe — mănăstiri, biserici, paraclise, consolidarea forțelor preoțimii și enoriașilor pentru păstrarea credinței românești. Din cauza războiului s-au redus considerabil posibilitățile restaurării și finalizării construcțiilor și pictării lăcașelor de cult anterior începute. Astfel, intenția Fundației este ca prin toate metodele legale să ajute bisericile, să păstrăm limba română maternă în lăcașurile de cult din regiunea Cernăuți.
Fondatorul și președintele Fundației „Lumină din lumină” este protoiereul mitrofor Paun (Paulin) Pavlenco, parohul bisericii „Sfânta Treime” din Crasna și Ctitorul și Ziditorul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din aceeași localitate.
Localitatea Crasna este o veche așezare românească din nordul Bucovinei istorice, atestată pentru prima dată documentar la anul 1431 într-un document al domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun.
Pe parcursul vremii populația satului s-a mărit. Crasna a fost vândută, cumpărată și dăruită în repetate rânduri de boieri și mănăstiri. Astfel satul devine împărțit între Mănăstirea Putna și boierul Alexandru Ilschi, fapt care a dus la două denumiri ale localității divizate: Crasna Putnei și Crasna Ilschi. Aceste două localități au existat până la ocuparea ținutului de către Uniunea Sovietică. Aceasta a unit ambele sate în unul, care a primit denumirea oficială Crasnoilsc, care se păstrează și în prezent. Ce-i adevărat lumea își numește localitatea cu denumirea rămasă din cele mai vechi timpuri – Crasna.
La 1792 în sat apare prima biserică. Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” – construită din zidărie de piatră în anul 1792, de către boierul Alexandru Ilschi, care avea moșii și stăpânea pădurile din jurul satului. Pisania bisericii menționează că „Această sfântă biserică, unde este hramul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, este zidită din temelie de Alexandru Ilschi și soția sa Ana, întru veșnică pomenire, în anul 1792, iunie”. Această biserică a fost unicul lăcaș de închinăciune pentru o localitate atât de mare până aproape la finele anului 1989, când crăsnenii au durat cea mai mare biserică din zonă „Acoperământul Maicii Domnului”.
Lumea a început să frecventeze mai mult biserica, odată cu destrămarea imperiului sovietic și căderea regimului comunist. La biserica din Crasna veneau și enoriași din satul vecin Crasnișoara Veche, din cătunele Trăgean, Huta, Putna… care fac parte din aceeși comună, dar de a parcurge pe jos distanța până la biserica din centru era dificil mai ales pentru persoanele în etate, bolnave, care își doreau mai aproape un lăcaș de cult.
Astfel, în anul 1992 în cătunul Huta se constituie parohia Sfânta Treime, iar biserica este durată în timp record.
În scurt timp începe înălțarea Mănăstirii de maici cu hramul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Locul ei a fost sfințit pe un vârf de deal, în cătunul Slatina al Crasnei, doar la vreo 5 kilometri de frontiera cu România, având în apropiere Sfânta Mănăstire Putna.
Înălțarea unei mănăstiri în această zonă era și rămâne deosebit de importantă pentru comunitatea românească de aici. Crăsnenii întotdeauna și-au pus viața pe altarul credinței, pentru păstrarea și renașterea tradițiilor românești.
Lucrările de construcție a Mănăstirii au început imediat după finalizarea documentației, în anul 1998. Lumea își dorea lăcașul, făceau donații din ce puteau, iar tânărul preot Paulin Pavlenco găsea metode de atragere a „investițiilor în spiritualitate” ceea ce înseamnă și păstrarea aici a limbii, tradițiilor creștine și bisericești românești.
În anul 2002 a fost finisat corpul cu chilii și bisericuța „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava” atașată corpului. Viața monahală a intrat tot mai mult în drepturile sale. Mănăstirea a început să trăiască, lumea o vizita cu mare drag, nu numai din Crasna, ci și din împrejunimi.
Astfel, începe înălțarea Catedralei mănăstirii constituită din două biserici: sus – biserica „Schimbarea la față a Domnului nostru Iisus Hristos”, iar la nivelul de jos – biserica Sfântul Paulin de la Nola.
Fiind înălțată cu eforturi deosebite pe parcursul mai multor ani, la ora actuală, deosebit de importantă este finalizarea lucrărilor în biserica Sfântul Paulin de la Nola.
Una din cele mai mari necesități materiale ale bisericii la ora actuală este pictarea pereților interiori. În prezent o parte din pictură este efectuată de pictori profesioniști în iconografie, cu experiență de lucru la alte biserici și mănăstiri din Ucraina și România. Urgentarea picturii și finalizarea lucrărilor ar atrage și mai mulți enoriași atât din zonă cât și din România, deoarece mănăstirea se află doar la cinci kilometri de punctul de trecere a frontierei Crasnoilsc — Vicovu de Sus.
În cadrul proiectului iconografic este prevăzută pictarea Icoanelor Sfinților Români, canonizați în diferite timpuri de Biserica Ortodoxă Română, care fac cinste culturii și spiritualității românești și care va contribui la promovarea lor în rândurile etnicilor români din Crasna și din localitățile din împrejurimi: este vorba despre Ștefan cel Mare și Sfânt, Cuvioasa Parascheva de la Iași, Sfinții Martiri Brâncoveni, Sf. Ioan Hozevitul, Sf. Leonte de la Rădăuți, Sf. Mitropolit Petru Movilă, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Daniil Sihastru și mulți alții. Aceste lucrări au devenit posibile datorită proiectului „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava din localitatea Crasna — scut al credinței românești din regiunea Cernăuți”, finanțat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
În acest fel proiectul contribuie la păstrarea și promovarea limbii române în cadrul comunităților locale românești din zonă, promovarea culturii românești în ansamblu la nivelul regiunii Cernăuți.
Nicolae IORDĂNEȘTEANU
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
