„Monitorul bucovinean” i-a prezentat povestea lui Eugen Ungurean încă în anul 2021. Pe paginile ziarului nostru a fost publicat articolul intitulat „În atelier — olar, în grădină — cultivator de usturoi”, dedicat iscusitului meșter popular din Hliboca, pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu un dar aparte. Acum, talentatul indiscutabil al olarului nostru a fost remarcat la un rang mai înalt, primind aprecierea cuvenită din partea Statului Român, iar împreună cu ea și o distincție valoroasă, demnă de toată lauda.
Mai exact, vestea bună pentru Eugen Ungurean, dar și pentru întreaga comunitate românească din Bucovina, a venit de la Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii din România. Recent, instituția s-a decis asupra acordării titlului onorific de „Tezaur uman viu”, în acest an el fiind conferit unui număr de 15 persoane purtătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial. În rândul lor îl găsim și pe hliboceanul Eugen Ungurean, dosarul de candidatură al căruia a fost elaborat și depus de Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa” (președinte Maria Calancea).
Eugen Ungurean a fost distins la secțiunea „Prelucrarea lutului – Olărit”, domeniu în care activează „de-o viață” și pentru care este renumit acasă în Bucovina. Deși pensionar deja, dumnealui nu se lasă de olărit, fiind printre puținii meșteri de acest fel din întregul ținut.
După cum însuși dezvăluie, atracția pentru creație a simțit-o încă în copilărie, moștenind-o, probabil, de la ai săi din Sinăuți, satul natal. La început bunicul lui, care era preot și pictor, îi dirija mâna în care ținea pensula pentru a picta cu rafinament și acuratețe icoane cu chipuri de sfinți. Mai apoi, un unchi a observat la el încă un talent, acela de a făuri din lut ulcioare, oale și căni… Această pasiune a devenit îndeletnicirea lui îndrăgită atunci când cu peste patruzeci de ani în urmă s-a mutat la Hliboca.
— Problema cea mai mare e să găsești un lut bun, care să nu conțină calcar, deoarece la ardere (pentru asta am făcut rost de un cuptor electric anumit), cauzează crăpături în obiectul finit, — povestește Eugen Ungurean despre activitatea sa de suflet.
În altă ordine de idei, notăm că, programul „Tezaure umane vii” a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, dar și identificarea persoanelor care-l reprezintă. În România, din anul 2010 până în prezent, au fost acordate 146 asemenea titluri onorifice, iar începând cu 2024 programul a fost extins și pentru comunitățile istorice românești. Astfel, anul trecut „Tezar uman viu” a fost desemnat crăsneanul Dumitru Iliuț, pentru talentatul său în prelucrarea lemnului.
Gheorghe SEMENIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
Foto Maria Calancea, arhiva „Monitorului bucovinean”
