În cadrul Muzeului istorico-etnografic al Liceului din Bahrinești se păstrează 740 de exponate. O mare parte din exponate sunt adunate datorită băhrineștenilor cu inimă bună. Fiecare exponat are propria sa istorie și reflectă traiul şi cultura locuitorilor Băhrineştiului, sat legat de numele marelui voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, precum şi de cel al ilustrei familii bucovinene Mandicevschi. De adunarea materialelor pentru muzeu se preocupă personal directorul şcolii, Mihail Acatrini împreună cu profesorii și elevii.
În fondul Muzeului Istorico-Etnografic al Liceului din Băhrinești ce păstrează, o medalie consacrată jubileului de 55 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni la Putna, organizată de societatea “Arboroasa” din Cernăuți – 1926.
Această medalie este dăruită de un fost elev al instituției încă prin anii 1990, anume pentru muzeul școlii. Este curios faptul cum această medalie a ajuns la noi în sat? Probabil cineva din băhrineșteni a participat la evenimentul de la Putna din 1926. Medalia este folosită la studierea istoriei plaiului natal de către elevi.
Vom prezenta câteva date despre Madalie și Serbarea de la Putna din 1926.
În anul 1926, Societatea academică ,,Arboroasa” din Cernăuţi a organizat la Mănăstirea Putna o sărbătoare în amintirea Congresului Studențesc din 1871 şi în semn de pioasă pomenire a voievodului Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Serbarea s-a desfășurat sub înaltul patronaj al Principesei Ileana a României.
Societatea Arboroasa a lansat un Apel public în care anunță serbarea și invită la o participare largă, națională: „Acum o jumătate de veac o mână de studenți, în frunte cu Eminescu, Slavici și alții, au chemat toți bunii români la o mare sărbătoare de înfrățire la Mănăstirea Putna. Era cea dintâi chemare la o sărbătoare a românilor de pretutindeni. Adânc trebuie să se fi mișcat sufletul părinților noștri de au venit, mic și mare, cu miile, din toate ținuturile românești. Și acolo, la mormântul lui Ștefan cel Mare, au îngenuncheat cu toții, și‑au adus aminte că sunt frați de aceeași lege și limbă și, în clipa când își închinau sufletele marelui Voievod, un gând puternic i‑a străfulgerat pe toți: gândul de a rămâne de‑a pururea uniți în cugetele și simțirea lor. În amintirea celei dintâi serbări a românilor de pretutindeni și a celui dintâi congres studențesc, chemăm pe toți bunii români, din toate unghiurile țării, să vină la Putna, în ziua de 8 august”.
A fost făcut și anunțul că la serbare va fi ridicat în curtea mănăstirii “un bust al marelui nostru poet, Mihai Eminescu, care a fost sufletul acelei serbări”. Pusă inițial sub președinția lui Iacob Negruzzi, pe atunci președintele Academiei Române, patroana serbării va fi Principesa Ileana, fiica cea mai mică a familiei regale, deopotrivă activă în rândul tinerilor și cu adânci sentimente patriotice și de credință.
Principesa Ileana a fost întâmpinată la gară de membrii Comitetului de organizare și, în drumul pe jos până la mănăstire, a primit onorul societăților arcășești din localitățile din zonă. La intrarea în mănăstire, Principesa Ileana a fost întâmpinată de către Mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc, și de obște, în frunte cu starețul Grigorie Volcinschi.
Principesa a depus o frumoasă coroană de flori pe mormântul Voievodului Ștefan. A urmat slujba parastasului, menit, pe lângă iertarea sufletelor celor pomeniți, să exprime unitatea strămoșilor românilor și recunoștința pentru lupta lor pentru idealul unității, indiferent de spațiul și de timpul în care au trăit – au fost pomeniți Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Mihai Eminescu.
Ceremonia a fost deschisă de 1.000 de buciumași, membri ai societăților arcășești. A urmat cântarea executată de o fanfară militară, pe fundalul căreia Principesa Ileana a luat drapelul tricolor cu care era acoperit bustul lui Eminescu. În continuare, numeroși vorbitori au susținut discursuri, seria acestora fiind încheiată de către Teodosie Popescu.
La ora 16, a avut loc principalul moment al serbării: ceremonia de inaugurare a bustului lui Mihai Eminescu, realizat de sculptorul Oscar Han, bust care se află astăzi în spațiul mănăstirii.
Pe soclul acestuia se află inscripţia: ,,În amintirea primului Congres studenţesc şi a primei serbări a românilor de pretutindeni ce a avut loc în 1871 la mormântul lui Ştefan Voievod, prin îndemnul lui M. Eminescu, ridicându-se acest monument din iniţiativa Cercului Studenţesc Arboroasa 1926” – ,,Mihai Eminescu-1850-1889”.
A urmat un program de cântece, interpretate de corurile elevilor și ale sătenilor din Putna, conduse de preotul Leon Abageriu, de Corul mitropolitan din Cernăuți și de Corul Cercului studențesc Arboroasa.
Fondurile pentru realizarea bustului și a postamentului au fost strânse prin colectă publică, fiind folosite liste de subscripții, în care s‑au înscris în special universitățile, asociațiile culturale din țară și ministerele.
Pentru strângerea fondurilor necesare realizării bustului, comitetul a lansat, la 8 iulie 1926, un apel şi liste de subscripţie, liste ce au fost trimise în toată ţara.
Tot pentru a strânge banii necesari, s-a realizat o medalie de argint și aluminiu cu toartă, de 32 mm diametru şi o carte poştală ilustrată cu imaginea bustului.
În anul 1926, Cercul studenţesc ”Arboroasa” din Cernăuţi bate o medalie, cu diametrul de 32 mm, ce are pe avers efigia lui Ştefan cel Mare şi portretul lui Eminescu şi inscripția: „COMEMORAREA SERBÃRII ROMÂNEŞTI DE LA PUTNA – 1871-1926”.
Pe revers apare textul: În emblemă apar două medalioane ovale acolate, Ştefan cel Mare în dreapta, încoronat, Mihai Eminescu, în stânga pare a fi Miron Costin. Arcuri de cerc şi rozete susţin emblema sus şi jos înscriind-o în cerc. Pe exergă este gravată circular legenda: COMEMORAREA SERBAREI ROMANESTI DE LA PUTNA / *1871-1926*.
Pe Revers: Un chenar de linie simplă delimitează circular câmpul central, în care se înscrie textul devizei pe 6 rânduri orizontale: CU OCAZIA COMEMORĂREI / PRIMULUI CONGRES / STUDENTESC ȚINUT / LA PUTNA / 1871. În exergă apare circular numele editorului: CERCUL STUDENŢESC ARBOROASA / CERNĂUȚI.
Maria Dogaru apreciază medalia ca fiind foarte importantă în plan intelectual, (,,o piesă medalistică de mare valoare spirituală”), întrucât mărturiseşte şi întăreşte legătura cu Congresul studenţilor de la 1871, de la Putna, precum şi asocierea simbolică dintre Ştefan cel Mare, Domnitorul istoriei şi Mihai Eminescu, Domnitorul literaturii române.
Totul este gravat în excizie. Variante de material: argint cu toartă, argint aurit cu toartă şi inel, aluminiu cu toartă, aluminiu cu anou de prindere. Se vede că medalia se unea cu panglică tricoloră, pentru a fi purtată la piept în ziua serbării de la Putna şi a face vizibilă acolarea portretistică a celor două subiecte. Medalia este importantă în plan cultural, pentru traseul unei idei. Reia din conștiință publică şi întărește legătura de nivel voievodal dintre Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu, prin proiecția acolată a reprezentării celor doi domnitori, a istoriei şi a literelor române. La un prilej public de adâncă respirație, dezvelirea în incinta Mănăstirii Putna la 8 august 1926, a bustului cunoscut, Eminescu, solar, de Oscar Han, pus ulterior şi în alte locuri din România, la Băile Herculane, Constanța şi Oradea. Un transfer care lucra.
Cum se vede şi din deviză, rememorarea congresului studențesc de la 1871 operează retrospectiv cu proiecții din prezent spre trecut, accentuează rolul lui Mihai Eminescu la acea aniversare de patru sute de ani şi face îngemănarea iconografică şi programatică a celor doi corifei ai luptei fără sfârşit a românilor pentru identitate şi dezvoltare.
Dr. Vladimir ACATRINI,
directorul Muzeului Istorico-Etnografic „Constantin Mandicesvchi” din Băhrinești
