În ultima duminică a lui Florar, 25 mai, la Pătrăuții de Jos a fost deschis Muzeul etnografic al satului. De la idee și până la realizare s-au scurs cinci ani. Poate cuiva îi pare că a trecut mult timp, însă pătrăucenii, chiar de la bun început, erau hotărâți să creeze ceva neobișnuit. A fost găsită o casă veche din lemn, ridicată cu un în veac în urmă. Această casă țărănească, tipică arhitecturii populare din zonă, a fost demontată și refăcută pe un teren din centrul satului, în vecinătatea Căminului cultural. Între timp, directoarea viitorului muzeu, Natalia Balan, s-a deplasat de mai multe ori în România, luând cunoștință de funcționarea diferitor instituții muzeale. La ridicarea și amenajarea casei-muzeu s-a lucrat și benevol, organizându-se tradiționalele clăci bucovinene. Și, iată, că a sosit ziua multașteptată când a fost tăiată panglica simbolică de la ușa Muzeului etnografic al satului Pătrăuții de Jos, misiune pe care au îndeplinit-o Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, și directorul Asociației Protecția Patrimoniului din București, Laurențiu Dragomir, iar localul a fost sfințit de preoții Dumitru Gavriloae, parohul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, Daniel Popescu, parohul Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ambii din Pătrăuții de Jos, Gheorghe Pătrăucean, parohul Bisericii Sfântul Nicolae din Pătrăuții de Sus. Au venit să împartă această bucurie a localnicilor, care s-au prezentat la sărbătoare în costume naționale, primarul CT Pătrăuți, Ion Grijincu, starostele Pătrăuților de Jos, Vladimir Berla, și reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, Cristian Dacica, Ioan Ițco, profesor și expert în domeniul turismului, președintele-fondator al Asociației „Dacia Străbună”, Dan Ursachi, consilier județean, cofondator al Asociației „Pământul strămoșesc” din Vicovu de Sus, precum și o delegație din comuna Melișăuți, județul Suceava. La eveniment au fost prezenți activiști ai societăților național-culturale românești din ținut – Aurica Bojescu, Vasile Rauț, Maria Andrieș, Vladimir Acatrini, directori și profesori din unele localități din Valea Siretului, reprezentanți ai mediilor de expresie românească.
Directoarea Muzeului etnografic din Pătrăuții de Jos, Natalia Balan, a exprimat sentimentele pe care le-au încercat consătenii ei:
–Ne bucurăm că am reușit să organizăm această mare sărbătoare a satului la un nivel atât de înalt. De fapt, suntem o organizație nonguvernamentală – „Muzeul etnografic al satului Pătrăuții de Jos”. De la stat nu am luat nici un ban. Ne-am folosit de un proiect realizat împreună cu Asociația Protecția Patrimoniului din București, condusă de Laurențiu Dragomir. Anume el a observat casa veche din lemn și a propus să fie folosită ca muzeu. Ea a aparținut gospodarilor Balașa și Constantin Popescu. După moartea acestora, casa a fost moștenită de gospodarii Floarea și Vasile Vasca, fiul ei, care s-au învoit s-o doneze pentru muzeu. Vă spun sincer că mi-a fost greu să organizez toate lucrările, dar am avut susținere din partea consătenilor și, în primul rând, de la părinții mei – Elena și Ilie Clioț. Am adunat circa 400 de exponate, iar primul exponat a fost dăruit de gospodarul Teodor Garaga.
Odăile din tradiționala casă țărănească bucovineană au fost amenajate ca în trecut și arată așa cum era ea cu 100-120 de ani în urmă. Aici nici un obiect nu este de prisos sau străin, mobilierul și obiectele casnice corespund epocii, totul este autentic. Am găsit loc și pentru biblioteca de 630 de cărți, dăruite muzeului de regretatul nostru consătean, Ilie Popescu, doctor în filologie.
Toți cei care au contribuit la crearea muzeului au fost menționați cu diplome. Timpul ploios a făcut unele corectări în programul nostru. Am planificat o horă mare în curtea muzeului, dar am fost nevoiți să ne ducem la Căminul cultural, unde cele trei grupe ale Ansamblului „Mugurel” au susținut un concert. Iar gospodinele satului au gătit pentru oaspeți bucate tradiționale din localitatea noastră.
După această sărbătoare vor urma zile obișnuite de muncă. Ne gândim să amenajăm și curtea muzeului, cu speranța că ne vor vizita turiștii, a conchis doamna Natalia Balan.
Deschiderea Muzeului etnografic al satului Pătrăuții de Jos a fost un eveniment pe cât de așteptat, pe atât de neobișnuit, consideră directorul Liceului din Oprișeni și directorul Muzeului de arheologie și istorie „Maximilian Hacman” din această localitate, Nicolae Bodnariuc:
–Ca muzeograf, am rămas încântat de acest eveniment. În satele regiunii sunt muzee interesante, dar acesta de la Pătrăuții de Jos se deosebește. El a fost bine gândit și realizat. Muzeul se află într-o casă țărănească de la începutul secolului XX, care a fost adusă și reconstruită pe un loc nou, comod pentru vizitatori. 90 la sută din exponatele muzeului sunt autentice. Odăile sunt amenajate așa cum era atmosfera într-o casă de pe vremuri. În „casa mare” sunt expuse broderii, covoare, costume populare. Aici este zestrea fetei. Obiectele de uz casnic își au locul lor. Mobila este veche, de epocă. Deci, muzeul a fost amenajat după normele unui muzeu etnografic. Este istoria unei case țărănești.
Directorul Liceului din Iordănești și a muzeului satului, aflat în incinta acestei instituții de învățământ, Vasile Ioneț, consideră că Muzeul etnografic din Pătrăuții de Jos este un muzeu cu adevărat românesc:
–Pot să demonstrez aceasta din mai multe puncte de vedere. În primul rând, muzeul se află într-o casă românească tradițională. Ea are mai mult de o sută de ani și confirmă că dăinuirea neamului nostru în acest ținut este multiseculară. Mai este de lucru la acest muzeu, localnicii au planuri frumoase în această privință. Omul vine la muzeu ca să cunoască istoria poporului său. Este un lucru minunat pentru generațiile următoare. Or, cine nu-și cunoaște istoria, nu are viitor.
Exponatele muzeului au fost alese cu gust. În această casă-muzeu a fost refăcut și cuptorul. Au fost expuse obiectele și hainele de care țăranul se folosea zilnic. Pentru comparație voi spune că la muzeul din Iordănești sunt mai multe exponate, dar la Pătrăuții de Jos totul a fost bine calculat. Este un muzeu pur etnografic. De aceea pătrăucenii se gândesc să mai deschidă un muzeu – de istorie a satului. Le dorim succese în această privință.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
Foto Vasile RAUȚ
