Duminică, 31 august, la Cernăuți a fost marcată, pentru a 36-a oară, Ziua Limbii Române. Este un argument în plus pentru autorități, care au promis să introducă această sărbătoare în calendarul datelor remarcabile din Ucraina.
Un mare semn de recunoștință față de Poetul nostru național
Mihai Eminescu considera că „limba este organul prin care neamul îşi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor lui”. La Cernăuți, orașul unde a învățat Luceafărul poeziei românești, este păstrată pe parcursul unui secol și jumătate amintirea despre Mihai Eminescu. În oraș, lui Mihai Eminescu i-au fost ridicate un bust și un monument, două plăci memoriale au fost fixate pe fațada clădirilor școlilor unde el a învățat. Prima placă memorială a fost inaugurată pe clădirea fostului Gimnaziu la începutul anilor 60 ai secolului trecut. Atunci și strada unde el se află a fost numită în cinstea clasicului literaturii române și universale.
În perioada de renaștere națională (sfârșitul anilor 80 – începutul anilor 90) prima placă de aici a fost înlocuită cu alta, având pe ea basorelieful poetului. Însă textul corespundea epocii sovietice, când Mihai Eminescu era considerat poet a două popoare – român și moldovenesc.
Anul acesta Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” a formulat oficial inițiativa de a înlocui placa comemorativă „Mihai Eminescu” de pe fațada fostului Obergymnasium, unde în anii 1860-1866 a învățat Mihai Eminescu. După cum a declarat la festivitatea de inaugurare și sfințire a noii plăci memoriale, directoarea Centrului Cultural Român, Cristina Paladean, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, Consiliul Orășenesc Cernăuți a susținut inițiativa și a aprobat textul propus de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”. Astfel a fost restabilit un adevăr istoric.
–Astăzi avem emoția mare de a dezveli noua placă memorială „Mihai Eminescu”, care păstrează adevărul istoric și care reflectă moștenirea cultural-spirituală a poporului român în această regiune, a accentuat în deschiderea solemnităților doamna Cristina Paladean. Mihai Eminescu a învățat între anii 1860-1866 la Gimnaziul de stat din Cernăuți – Obergymnasium – și datoria noastră este de a dezveli o placă în care să fie indicați corect anii când a învățat aici Mihai Eminescu, păstrându-i astfel memoria. De fapt, această clădire păstrează și astăzi în amintire pașii de început ai lui Mihai Eminescu, în aceste săli s-a format spiritul său, aici a scris primele sale versuri care apoi au devenit coloană de aur a literaturii române. Faptul că noi dezvelim astăzi această placă memorială nu este întâmplător, fiindcă Mihai Eminescu este acela care a pus bazele limbii române literare și să-l comemorăm de Ziua Limbii Române aici, în locul începuturilor sale, este un fapt simbolic. Este un mare semn de recunoștință față de poetul nostru național.
Directoarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” care a lansat și a asigurat realizarea înlocuirii plăcii memoriale de pe clădirea fostului Gimnaziu a mulțumit autorităților orășenești pentru susținere și a citit lista sponsorilor, printre ei figurând vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Eugen Patraș, și câțiva mecenați din România și nu numai. Cuvinte de recunoștință au fost adresate sculptorului Anatoli Piontkovski, care a realizat macheta basoreliefului.
După dezvelirea solemnă a noii plăci memoriale cu chipul lui Mihai Eminescu și sfințirea ei cu agheasmă de la Mănăstirea Putna – „Ierusalimul românesc”, vorba poetului, o mică predică de duminică a ținut părintele Arhimandrit Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna:
–Dacă ne gândim la o țară, la modul figurat, metaforic, nu cu granițe politice, ci acolo unde există un suflet și o simțire, o gândire românească, cineva spunea că această țară se întinde acolo unde sunt recitate poeziile lui Mihai Eminescu și acolo el încă este prezent în limba română. Oriunde el îi însuflețește pe români, acolo există o țară pe care o putem numi „țara lui Mihai Eminescu”.
Evidențiind însemnătatea Cernăuțiului în viața lui Mihai Eminescu, părintele Arhimandrit Dosoftei Dijmărescu, a ținut să menționeze următoarele:
–La o vârstă fragedă, de la zece ani și până la adolescență, el vine aici. Și aici au avut loc câteva întâlniri care au fost fundamentale pentru tot ce s-a întâmplat apoi în viața lui. În primul rând, a fost altceva decât casa natală, decât satul natal. A se duce într-un oraș important, după cum era Cernăuțiul, iar tatăl său l-a trimis aici știind că va face școală bună, a fost primul pas pentru a-l pregăti pentru alți pași importanți. A doua întâlnire fundamentală a fost cu Aron Pumnul. Dacă există un părinte biologic, tot timpul avem în viața noastră niște părinți duhovnicești, culturali, spirituali. Aron Pumnul este părintele cultural, spiritual și național al lui Mihai Eminescu, părintele acesta în care Dumnezeu a rânduit să-i poată transmite acestui copil ceva esențial pe care îl va duce toată viața. A treia întâlnire a fost cu istoria și cu biblioteca la care a avut aici acces. În acea bibliotecă a lui Aron Pumnul a avut loc întâlnirea cu istoria neamului. Tot în acea bibliotecă și-a forjat limbajul poetic, în contact cu Lepturariul lui Aron Pumnul și cu scrierile primilor poeți români care se aflau în acea bibliotecă. În această țară simbolică, dar reală a lui Mihai Eminescu, să purtăm în suflet efigia lui, și cei care aveți datoria de a străjui moștenirea lui aici, la Cernăuți, Dumnezeu să vă dea putere ca să faceți cunoscută această perioadă românilor de pretutindeni.
Din partea Consiliului Orășenesc Cernăuți a luat cuvântul Oleksandr Dobjanski, președintele Comisiei pentru protecția patrimoniului cultural. El a precizat că au fost trei ședințe ale comisiei la care s-a discutat și s-a precizat textul ce urma să fie incrustat pe placa memorială. Este vorba că a existat o obiecție din partea Societății Moldovenilor din regiunea Odesa, în care se insista ca Eminescu să fie prezentat în continuare ca poet a două popoare – român și moldovenesc. S-a procedat așa cum cere adevărul istoric. Din cauză că acest adevăr istoric a fost neglijat în textul de pe placa memorială anterioară, chipul lui Eminescu, după cum a sesizat Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, părea mai trist.
Reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, consulul de carieră Cristian Dacica, a precizat:
–Cred că nu există un moment mai potrivit pentru a dezveli această placă decât astăzi, de Ziua Limbii Române, pentru că trebuie să ne amintim cuvintele marelui Eminescu care spunea că limba este floarea sufletului etnic al românimii.
În acest context, poetul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, care poartă numele lui Mihai Eminescu, a declarat:
–Avem o mare datorie față de Eminescu. Consultând arhivele, aflăm că în anii 50 ai secolului trecut totul ce se referea la spiritul românesc era interzis și la Cernăuți, și la Chișinău. Anume Eminescu a fost personalitatea care a reușit să învingă aceste bariere ideologice și la Cernăuți a fost numită strada Eminescu, au apărut primele însemne. Datorită lui Eminescu noi am reușit să trecem prin acele timpuri și să rezistăm în acele grele momente ale istoriei.
Sărbătoare a cuvântului cântat și scris
Ziua Limbii Române este sărbătoarea care stă la începuturile renașterii naționale și trezirii conștiinței de neam după prăbușirea sistemului totalitar sovietic. Inițiată la Chișinău, ca rezultat al Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, ea a fost preluată de Cernăuți grație Societății de Cultură Românească „Mihai Eminescu”, constituită în același an. La negocierile ucraineano-române din anul curent, partea ucraineană a promis părții române că ziua de 31 august ca Zi a Limbii Române va fi trecută în calendarul oficial din Ucraina, deci va fi marcată la nivel național.
În mod tradițional, fără a aștepta această decizie, Comunitatea românească din regiunea Cernăuți a marcat la 31 august, zi de sfântă duminică, Ziua Limbii Române.
După dezvelirea noii plăci memoriale „Mihai Eminescu”, instaurată pe clădirea fostului Gimnaziu austriac, unde în perioada 1860-1866 a învățat viitorul poet național al românilor, solemnitățile au trecut la o altă locație – în scuarul ce poartă numele lui Mihai Eminescu, unde în anul 2000 a fost ridicat monumentul Luceafărului poeziei românești, străjuit de un tei secular. A avut loc ceremonia depunerii de flori la acest monument. Ca de obicei, lângă monument s-a aliniat Corul „Dragoș Vodă”, în costume naționale și cu tricolor, care în momentul depunerii de flori a interpretat cântece pe versurile marelui nostru poet. Au onorat memoria lui Mihai Eminescu, iar prin acest gest și-au manifestat respectul față de poporul român, reprezentanți ai Administrației Militare Regionale, Consiliilor Regional și Orășenesc Cernăuți, Consulatului General al României la Cernăuți, societăților național-culturale românești din ținut, instituțiilor de învățământ cu limba română de predare, precum și oaspeți din România.
Printre fotoreporteri era și Viaceslav Habailo, operatorul filmului despre primarul orașului Cernăuți, românul Traian Popovici, care în 1941 a salvat circa 20 de mii de evrei cernăuțeni de la moarte sigură, învrednicit cu titlul „Drept între popoare”.
–Cu 20 de ani în urmă am creat pentru publicul ucrainean, dar nu numai pentru el, filmul documentar despre aflarea lui Mihai Eminescu la Cernăuți. Filmul a fost demonstrat și la Ipotești, baștina lui Mihai Eminescu, și a fost înalt apreciat. Deci, aflarea mea aici, în această Zi a Limbii Române, nu este întâmplătoare, a recunoscut Viaceslav Habailo.
La Palatul Național al Românilor au urmat lansări de carte și numere artistice, susținute de tinere talente din Mahala, Boian și Probotești. Micul concert a început cu o surpriză plăcută. Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, l-a prezentat pe tânărul Dumitru Jalivco din Molodia, care a recitat o poezie de Grigore Vieru. Dumitru a învățat la școala ucraineană, a absolvit Colegiul de Arte „Isidor Vorobchievici” din Cernăuți, și-a continuat studiile la Ivano-Frankivsk și a lucrat la Ternopil. Limba română o cunoaște „de acasă”, mama lui fiind româncă. Este regizor de specialitate și dorește să se apropie tot mai mult de cultura română.
Ansamblul „Urmașii lui Ștefan” din Mahala, condus de neobosita Elena Nandriș, participant permanent la evenimentele culturale de la Palatul Național al Românilor, a prezentat compoziția de Sânziene, după motivul scrierilor consătenei lor, Anița Nandriș-Cudla, despre deportările în Siberia. Împreună cu tinerii artiști amatori din Mahala, Carolina Jitaru a interpretat un imn consacrat limbii române pe versurile lui Nicolae Șapcă.
A urmat evoluarea Ansamblului „Miorița” din Boian, condus de Serghei și Elena Poclitar. De data aceasta ei au înlocuit dansurile cu cântece. Profesoara de română din Proboteșri, Tatiana Tutunaru, a adus la Cernăuți un nou duet, format din verișoarele Sofia și Anastasia Tutunaru.
Iar în finalul momentului artistic Carolina Jitaru a interpretat două cântece pe versuri de Vasile Bâcu și Vitalie Zâgrea.
La compartimentul lansărilor de carte din cadrul sărbătorii, au fost prezentate mai mult reviste decât cărți. Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Nicolae Șapcă, a demonstrat numărul de semnal al revistei „Septentrion literar”, care va apărea în format nou, precum și publicația scriitorilor din Maramureș „Nord Literar”. La această prezentare a revistelor merită să fie incluse „Recreația Mare” (redactor-șef Nicolae Șapcă) și „Prichindeii din Cernăuți” (redactor-șef Vitalie Zâgrea), ambele reviste fiind finanțate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, la fel ca și „Septentrion literar”. Elena Mândru, directorul executiv al revistei „Moldova Literară ” de la Iași, a prezentat numărul recent al acestei publicații, subliniind că sunt incluse și creații ale autorilor cernăuțeni. Scriitoarea Maria Toacă s-a referit la lucrarea lui Mircea Diaconu „Mircea Streinul. Scrieri”. Ea este importantă prin faptul că creează portretul literar deplin al poetului cernăuțean din perioada interbelică, Mircea Streinul. Paul Mircea Iordache și Florin Egner din Botoșani au venit la sărbătoarea limbii române de la Cernăuți cu revista „Vatra Românească”, iar Ioan Ițco și Andrei Breabăn din Suceava – cu revista „Dacia Străbună”. Copământeanul nostru, diplomatul și istoricul Teofil Rendiuc a anunțat că în curând va lansa la Cernăuți romanul său, care se află în prezent la tipografie. Au citit din creațiile lor Dorin Misichevici din Budeneț și Constantin Horbovanu din Suceava. Cuvinte frumoase la adresa păstrătorilor limbii române de la Cernăuți au rostit oaspeții din România Ioan Abutnăriței și Vasile Adăscăliței.
Ediția a 36-a a sărbătorii „Limba noastră cea română” nu s-a desfășurat pe scenă, ca altă dată, însă dragostea fierbinte pentru cuvântul românesc, scris și cântat, a fost mereu prezentă.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
