La 6 martie, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc un eveniment deosebit. În prezența reprezentanților Comunității românești din ținutul nostru a fost înmânat ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F „Promovarea Culturii” Mariei Andrieș, scriitoare și publicistă, redactor al revistei „Glasul Bucovinei”, activistă publică, Auricăi Bojescu, cadru didactic și activistă publică, secretar și membru fondator al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, și lui Nicolae Șapcă, scriitor, redactor-șef al ziarului „Monitorul Bucovinean”. Președintele României a semnat decretul respectiv, apreciind contribuția lor ponderabilă la promovarea limbii și literaturii române, păstrarea tradițiilor civilizației românești și promovarea imaginii României în Ucraina. La invitația Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, reprezentanții comunității românești din regiunea Cernăuți (cadre didactice, primari ai comunităților teritoriale cu populație românească, lideri ai societăților cultural-naționale românești, clerici, reprezentanți ai mass-media de expresie românească) s-au adunat la o întâlnire cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Ucraina, Alexandru Victor Micula, și cu Secretarul de Stat pentru Culte al României, Ciprian Olinici. Oaspeții scumpi au fost întâmpinați cu pâine și sare, precum și cu câteva cântece românești în interpretarea Ansamblului „Izvorașul” din Ropcea (conducătoare Victoria Costinean).
După ceremonia înmânării ordinului noilor cavaleri, au fost puse în discuție problemele actuale ale comunității românești din regiune. Temele principale, care au fost abordate, s-au referit la reforma învățământului în limba maternă și la situația bisericilor din localitățile românești.
„Nu trebuie să învățăm limba română pentru bani, dar bursele au o însemnătate morală excepțională”
Timp de două ore au durat discuțiile în jurul celor mai stridente probleme, cu care se confruntă Comunitatea românească din Ucraina, în deosebi cea din regiunea Cernăuți. Tonul discuțiilor a fost dat de Nicolae Șapcă, redactorul-șef al ziarului „Monitorul Bucovinean”, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți:
– Simțim sprijinul Statului Român în comunitatea românească din regiunea Cernăuți, din Ucraina, fapt pentru care țin să vă mulțumesc și vă rog mult să transmiteți la București mulțumirile noastre Guvernului României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Aș spune că ne-a înviorat activitatea în ultimii ani foarte și foarte mult. Am calculat că dacă Departamentul pentru Românii de Pretutindeni la un moment dat ar opri sprijinul material, sprijinul financiar al Comunității românești din Ucraina, activitatea ei se va reduce cu 75 la sută. Datorită Guvernului României, datorită Departamentului pentru Românii de Pretutindeni supraviețuiesc unele ziare în limba română, se editează reviste pentru copii în limba română în condițiile când literatura pentru copii la noi lipsește cronic. Datorită proiectelor depuse la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, la noi se editează literatură română foarte bună a autorilor din regiunea Cernăuți. Se editează literatură care va rămâne, nu sunt cărți de o zi.
Vă rugăm foarte mult să transmiteți Guvernului României, Departamentului ca, începând cu anul acesta, să fie reluată plătirea burselor pentru copiii din școlile românești, pentru profesorii din școlile cu predare în limba română, pentru acea mână de studenți de la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți, pentru profesorii de acolo, care mențin la nivel științific limba română din regiune. Vă rugăm să înțelegeți și să transmiteți că aceste burse nu sunt doar un ajutor material, sunt și un mare stimul, mai ales în localitățile sătești. Am mai spus-o cândva că noi nu trebuie să învățăm limba română pentru bani, dar această sumă de bani, această bursă care vine la copil, vine la părinte are o însemnătate morală excepțională. Rog să transmiteți că așteptăm aceste burse nu pentru a pune doar banii în buzunar, ci pentru a înțelege că Statul Român este alături de noi din punct de vedere moral și ne sprijină cu ce poate.
Rodica Timiș, șefa Centrului științific-metodic al Institutului de perfecționare a cadrelor didactice din regiunea Cernăuți, a ieșit în fața microfonului, având în mână planul de lucru privind minoritățile naționale, întocmit de Guvernul Ucrainei pentru negocierile de aderare la UE:
– Am început să colaborez mai activ cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și mulțumesc pentru realizarea unui proiect care s-a referit la una din problemele care există astăzi în școli – „Formarea cadrelor didactice pentru școlile românești din Ucraina: calitate în educație”. Cadrele didactice sunt cele de care depinde progresarea școlilor minorităților naționale. Este nevoie de perfecționarea cadrelor didactice la toate disciplinele, iar pentru aceasta trebuie restabilit Centrul de perfecționare a cadrelor didactice ca toți profesorii la toate disciplinele să frecventeze aceste cursuri de perfecționare. Programa acestor cursuri poate fi elaborată cu participarea colegilor noștri din România. Dacă dorim ca școala românească să atingă nivelul corespunzător, trebuie să lucrăm cu cadrele didactice. O atenție mai mare trebuie să acordăm școlilor sătești. În privința bazei materiale ele au rămas în urmă.
Școlile cu limba română de predare trebuie să corespundă statutului lor, consideră Maria Toacă (Andrieș), scriitoare, președinta Societății „Doamnele Române”:
– Voi aminti că la 21 februarie la Kiev a avut loc o masă rotundă, consacrată Zilei limbii materne, la care s-a vorbit despre protecția limbilor aflate în curs de dispariție în Ucraina, a popoarelor băștinașe. Noi nu avem acest statut al popoarelor băștinașe, fiindcă o avem alături pe România. Suntem cetățeni ai Ucrainei și vrem să ne simțim bine aici, în Ucraina, cu susținerea României. Avem mare susținere din partea Consulatului General al României la Cernăuți, din partea Ambasadei României în Ucraina. Rugămintea mea este ca la întâlnirile la nivel înalt de stat ucraineano-române să fie abordate și problemele noastre referitoare la limba română, pentru că se șterg urmele noastre. Dacă școala are statut cu predarea în limba română, predarea să se facă în limba română. Dacă aceste aspecte vor fi discutate la înalt nivel de stat, vor dispărea multe probleme, multe conflicte și în privința limbii, și a religiei, și a școlilor noastre.
Aurica Bojescu, membră a Consiliului minorităților naționale de pe lângă Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, participantă la mai multe forumuri și ședințe la care se discută funcționarea limbilor minorităților naționale, a remarcat:
– Am dori să fim la fel de onorați nu numai din partea României, dar și din partea Ucrainei – prin luarea în considerare a demersurilor noastre. Ucraina pășește pe calea aderării la Uniunea Europeană, negocierile au început și la prima etapă a fost inclusă și tema privind minoritățile naționale. La 26 decembrie anul trecut s-a întâlnit cu reprezentanții minorităților naționale Președintele Ucrainei. A fost invitată componența Consiliului minorităților naționale de pe lângă Cabinetul de Miniștri. Toți am vorbit despre durerile noastre. Eu am coordonat cu reprezentanții Comunității românești din regiune doleanțele noastre, care au fost expuse într-un document și pe care l-am înmânat Președintelui. La 21 februarie, în Ziua limbii materne, la ședința Consiliului minorităților naționale de pe lângă Cabinetul de Miniștri s-a discutat planul de lucru. Am căutat să găsesc acolo cele patru puncte înaintate în numele comunității noastre. La 28 februarie a urmat a doua ședință a Consiliului, dar în regim de videoconferință. A fost discutat acest plan, dar propunerile noastre n-au fost oglindite în el așa cum am cerut noi. O altă temă care ne doare sunt liceele în limba română. Sunt propuse doar șase licee academice, dar cerințele noastre au fost să avem câte un liceu academic în fiecare comunitate teritorială. Astfel au apărut încă șase, dar ele sunt în incinta liceelor cu limba ucraineană de predare. Iar în localitățile cu tradiții de carte ele acolo vor lipsi. La negocierile de aderare privind minoritățile naționale România poate pune acele accente, pe care le punem și noi, românii din Ucraina. Pentru noi nu este înțeles cum geografic a fost creată această rețea de licee. În zona Carapciului – până la Băhrinești și Hliboca nu va fi nici un liceu românesc, următorul este la Dimca – pentru satele românești din apropiere, iar al treilea – tocmai la Godinești, fostul raion Herța.
Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă, deputat și președinte al Comisiei pentru educație, cultură, culte și tineret al Consiliului Raional Cernăuți, vede succesul în unire și în poziția activă:
–Am rugat directorii de școli, primari să ne dea un apel, un demers în privința măririi numărului liceelor, toți membrii comisiei sunt de acord să ajute, dar e nevoie de un demers în baza căruia să examinăm problema. Am putea face multe lucruri bune, chiar și în privința bisericilor, dar ne lipsește unirea, solidaritatea și implicarea. Trebuie să ne adunăm împreună și să elaborăm documentul necesar, fiindcă suntem o forță.
Pe parcursul a câtorva decenii Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu este considerat o instituție de învățământ fruntașă, care servește drept exemplu pentru alte școli românești din regiune, dar n-a fost inclus în rețeaua noilor licee academice. Poate fi ușor înțeleasă nedumerirea fostului director, Eugen Tovarnițchi, în prezent profesor la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu:
– Avem așa un termen – meritocrație. Din păcate, tendința de meritocrație în școala ucraineană a dispărut: nu mai afișăm panouri de onoare, nu mai dăm foi de merit pentru reușite, ne ferim de excelență. Exemplul clasic de anulare a meritocrației este selecția instituțiilor care ar trebui să fie licee. Marea greșeală a Ministerului Învățământului din Ucraina este că din 2027 vom începe școala de profil. Nu din 2027, ci din 1990-1991 s-a început școala de profil, cu unul dintre primele licee la Carapciu, cu sute de absolvenți și nu pot astăzi să nu menționez că o bună parte din absolvenții noștri și-au făcut studiile în România, au revenit și acum ocupă posturi în medicină, în alte domenii. Din păcate, acest lucru nu se ia în considerare. În ultimii 15 ani nimeni n-a trecut pe la Liceul din Carapciu să vadă ce facem, care ne sunt rezultatele. Oare nu avem nevoie de meritocrație? De aceea fac un apel: dacă aveți posibilitate să discutați cu autoritățile ucrainene, explicați-le că este noțiunea de meritocrație și ea trebuie să existe în societate. Societatea în care nu funcționează meritocrația este menită să piardă, să decadă.
La problemele școlii românești din regiune și la reformele învățământului s-au referit Marian Guraliuc, directorul Liceului din Voloca, Sorina Palamariu, starostele satului Horbova, CT Ostrița, sat în care urmează să funcționeze unul din liceele academice cu limba română de predare, Lilia Govornean, metodistă la Institutul regional al învățământului postuniversitar pentru cadrele didactice, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, etc.
„Bisericile nu trebuie să fie implicate în politică…”
O altă problemă sensibilă este cea a menținerii limbii române în bisericile din localitățile românești, devenite într-un fel ostatice ale situației de conflict între Biserica Ortodoxă Ucraineană și Biserica Ortodoxă din Ucraina. Cu emoții și chiar cu lacrimi în ochi au vorbit slujitorii altarelor, prezenți la această întâlnire.
Pavel Paulencu, parohul Bisericii Înălțarea Domnului din Horecea:
– Aș dori să mă refer la bisericile noastre. Cu părere de rău, se duce o luptă contra bisericii. Bisericile noastre românești nu ar trebui să fie implicate în politica războiului. Totodată, aș vrea să aduc mulțumire Guvernului României, Bisericii Ortodoxe Române pentru faptul că și-au spus cu îndrăzneală cuvântul că noi suntem frații voștri și vă vom susține. Ne adresăm Statului Ucrainean și nu cerem anumite privilegii, ci rugăm să se respecte Constituția și legea minorităților. Folosindu-mă de această ocazie, aș ruga ca Statul Român, Biserica Ortodoxă Română să ne apere la cel mai înalt nivel diplomatic. Or, dacă se vor distruge școlile și bisericile, vom dispărea și noi. Ca părinte, tată și bunel pot spune că suntem ceea ce au fost strămoșii noștri și dorim ca nepoții noștri să spună la fel că sunt ceea ce am fost noi.
Despre pericolul pierderii lăcașelor de cult ce țin de Biserica Ortodoxă Ucraineană și în care serviciul divin se oficiază în limba română a vorbit Gheorghe Covalciuc, parohul Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Maidan, Storojineț. El este fiul protopopului de Storojineț, Vasile Covalciuc, supus unor grele încercări:
– Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a ajutat la renovarea bisericilor noastre din Storojineț, Maidan, din alte localități învecinate, care au fost distruse în perioada sovietică. Le reînnoim și avem nădejdea că vom fi ajutați și auziți.
Ioan Gorda, parohul Bisericii Sfântul Nicolae din Voloca, protopopul de Hliboca, a ținut să completeze:
– Rugăm sprijinul fraților români, ca ei să ne susțină în rugăciuni ca să ne putem apăra bisericile noastre. Nu suntem împotriva nimănui. Fiecare să-și construiască biserică, noi îi vom ajuta. Le-am propus, și primarul le-a propus. Avem susținere din partea Consulatului General al României la Cernăuți, doamna Consul General, Irina Loredana Stănculescu, cunoaște problemele noastre. E nevoie ca Statul Român, Guvernul să ne susțină, să fie liniște în biserică, doar suntem în Postul Mare.
A fost prezent la întâlnire părintele Visarion, parohul Bisericii Sfânta Parascheva din Broscăuții Vechi. În acest sat populat de români, doar bătrânii mai vorbesc limba maternă. Ea răsună și în biserică.
„Unitatea – principala virtute pe care trebuie s-o cultivăm”
Concluzionând discuțiile, Alexandru Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Ucraina, a amintit de acel plan de lucru al Guvernului Ucrainei privind minoritățile naționale:
– Ce se întâmplă cu acest plan? După ce a fost aprobat de Guvernul Ucrainei, el este propus Uniunii Europene, inclusiv României spre aprobare. Este un document care se prezintă la negociere. Pentru ca negocierea să fie facilitată, Guvernul Ucrainei a invitat ambasadele statelor UE la Kiev pentru a se angaja în discuții înainte ca acest plan să fie înaintat de către Guvernul ucrainean spre aprobare. Odată aprobat planul, UE își aprobă mandatul pentru negocieri. De aceea cer să-mi transmiteți propunerile dumneavoastră cu privire la acest plan ca să le am până la 12 martie, când voi avea întâlnire cu autoritățile ucrainene.
Ciprian Olinici, Secretar de Stat pentru Culte al României, a accentuat:
– Este foarte nevoie de unitate. Este principala virtute pe care trebuie s-o cultivăm în legătura acestei comunități cu țara noastră. Sunt probleme principale legate de educație și de credință, care astăzi guvernează principalele voastre preocupări. Voi transmite colegilor mei, în special instituției specializate din Guvernul României – Departamentului pentru Românii de Pretutindeni – problema burselor. Sperăm că vor fi găsite fondurile necesare pentru ca elevii de aici să beneficieze de această contribuție a Statului Român, de această bursă anuală. Pe de altă parte înțeleg și problema liceelor. Sunt convins că vom găsi soluțiile necesare, așa precum Departamentul a făcut-o sub conducerea domnului europarlamentar Gheorghe Cârciu, acum doi ani. Bugetul este foarte generos ca să fie ajutate comunitățile din jurul granițelor țării și cele din diasporă. Cu siguranță, parcursul european al Ucrainei va produce și schimbări în statutul comunității românești din această țară. Am toată convingerea că în următoarea perioadă vom asista la o negociere prin care comunitatea să-și obțină drepturile pe care le merită.
Vasile CARLAȘCIUC
Foto Vasile RAUȚ
