La finalul celei de a IV-a ediții a Festivalului „Mărțișor” organizat de primăria comunei Ciudei, am ajuns la concluzia că a fost o sărbătoare inteligentă, de care nu chiar de multe ori putem întâlni într-o localitate rurală. Or, satul Ciudei și-a scos în oarecare măsură la suprafață, adică în scena principală a comunității, unele trăsături pe care le-a moștenit de la înaintașii lor. Odinioară Ciudeiul nu a fost un sat simplu, era târg, populat de diferite etnii talentate în domeniul comerțului, mai ales evreii localnici, germanii, polonezii, slovacii din împrejurimi, care nu putem spune că nu l-a influențat și pe țăranul român. Răzeșii igeșteni, târgoveții ciudeieni, luându-și alături satele Budeneț și Cireș care au dat mari personalități culturii românești pe parcursul istoriei, în prezent au creat o comunitate românească de frunte. Norocul acestei comunități este și primarul igeștean Anatolii Pițul, cu o vastă experiență de activitate administrativă și o inteligență vădită, care probabil știe cum să-și influențeze echipa. Așa s-a primit și sărbătoarea Mărțișorului, care m-a impresionat. Și din start vă spun că instituțiile care au participat nu au venit numai ca să-i intre primarului în voie, ci au venit cu colective și numere artistice bine puse la punct din mai multe puncte de vedere — de la costumație până la ieșirea din scenă. A fost inteligență întru toate și de atâta nu vă voi ataca nici eu cu superlative din stânga și din dreapta, străduindu-mă să vă dau o informare pe cât pot eu de inteligentă, chiar dacă rămân convins că pe undeva se merită mai mult.
Sărbătoarea a fost deschisă de Liceul nr.1 din localitatea Ciudei, prin intrarea în scenă a directorului instituției Radu Petrașescu, purtând un impecabil costum autentic românesc, iar odată cu domnia sa în scenă au urcat vreo-50-60 de școlari, toți în costume naționale de o rară frumusețe. După un cuvânt introductiv în care a motivat ținerea sărbătorii, tradiție întreruptă în anii trecuți de pandemie și război, această ediție a fost una caritabilă organizându-se o coletă de bani pentru ajutorarea armatei. Declarând sărbătoarea deschisă, scena au completat-o buciumașii dând voce sărbătorii. După un elogiu adus limbii materne de către liceenii din scenă, în fața sălii arhipline au fost invitate autoritățile prezente la eveniment. Lumea adunată a fost felicitată de primarul comunei Anatolii Pițul, care împreună cu viceprimarul Vasile Paduri au venit în cămăși cusute și pieptare de sărbătoare. Un călduros mesaj frățesc a rostit domnul Vasile Iliuț, primarul orașului Vicovu de Sus.
Cu brațele încărcate cu lalele a venit doamna Irina-Loredana Stănculescu, consul general al României la Cernăuți, care a înmânat multor zeci de doamne și domnișoare din sală câte o floare, deoarece evenimentul se desfășura în ziua de 8 Martie, Ziua internațională a femeii. Șefa misiunii diplomatice de la Cernăuți a transmis un mesaj de felicitare purtător de iubire și pace, așa cum e și mesajul Mărțișorului pe care îl onorăm din adâncul veacurilor și până acum.
Mai apoi, am venit și eu cu un mesaj de felicitare din partea Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, i-a salutat din scenă pe ciudeieni și prietenul românilor nord bucovineni Ioan Ițco, venit de la Câmpulung.
Sărbătoarea Mărțișorului s-a contemplat cu cea a Zilei Femeii, din scenă curgând urări de bunăstare și pace pentru mame, bunicuțe, surori și fiice, pentru cele mai dulci și mai iubite ființe – toate întruchipate într-un cuvânt — Femeie.
În grabă au trecut trei ore de spectacol, ne-am bucurat de evoluările minunate ale amatorilor scenei, copii și tineri. Nici grădinițele din comunitate nu au lipsit de la Festival. Cei mai mici cetățeni ai satelor care frecventează instituțiile preșcolare din toate satele comunei – Ciudei, Igești, Budeneț, Cireș — și-au demonstrat talentele atât prin cântec cât și înscenări tematice. Toate școlile gimnaziale și liceele ne-au demonstrat că vechile și minunatele noastre cântece și dansuri strămoșești, autentice, mai clocotesc în venele tinerilor românași de la poalele Carpaților milenari. Nu au lipsit din sală directorii acestor instituții de învățământ, care aveau emoții pentru elevii lor, fapt lesne de observat, dar și demn de laudă. Și nu pot să evit faptul, că discipolii liceului de limbă ucraineană din localitatea de reședință a comunității, au venit la Festivalul Mărțișorului cu dansul „Coasa”, pe care l-au dansat foarte frumos, că vorba ceea, sângele apă nu se face.
Un cuvânt aparte vreau să spun despre Școala de arte din Ciudei, din partea căreia au răsunat cuvinte de mulțumire pentru primarul Anatolii Pițul, care în pofida tuturor greutăților este un bun sprijinitor al culturii. Orchestra condusă de profesorul Nicolae Percic a interpretat o suită de melodii populare românești, le-a acompaniat pe interpretele Elena Patraucean și Diana Velea, tânărul solist Gabriel Panteleiciuc. Iar acest minunat eveniment din viața culturală a comunității a fost cu suflet moderat de profesoarele Diana Meglei și Antonina Pițu.
Trei ore ne-am aflat în epicentrul unei manifestări de suflet. Mai altfel spus, am fost și noi locuitori în Țara Mărțișorului descălecată în această zi la Ciudei. Acolo, unde simbolul iubirii și păcii este la el acasă și unde firele lui împletite în alb și roșu vor lumina suflete oamenilor de aici în veac. Doar nu se poate ca începând de la vârsta de 4-5 anișori și până în clasa a 11-a să joci în scenă hora și bătrâneasca și apoi s-o iei razna. Că peste o vreme nu te vei înțelege singur pe tine. Asta așa, după mine, o explicație pe cât se poate de inteligentă…
Nicolae ȘAPCĂ
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
