La noi în în Bucovina, fie ea în partea de sud sau în partea de nord, tradițiile sunt păstrate și transmise din tată în fiu. Și tradiția încondeierii sau închistririi ouălor este păstrată cu mare sfințenie. Aceasta a devenit un meșteșug dus peste generații devenind o artă, iar talentul de a închistri ouăle așa cum e prin părțile noastre este un har de la Dumnezeu.
Gospodinele folosesc tehnici păstrate de la bunici și străbunici pentru a încondeia ouăle, sunt instrumente speciale pe care gospodinele le pregătesc singure. Nici acum, chiar dacă au trecut câteva zeci bune de ani, nu pot să uit cum bunica avea grijă să-și confecționeze chișița, iar cel mai interesant din acest proces mi se părea faptul că trebuia să taie câteva fire de păr de porc, acesta înlocuit azi de meșterii populari cu sârmă din cupru și tablă neferoasă. Oul încondeiat simbolizează la origini renașterea, învierea lui Isus și are o întreagă simbolistică încifrată în el.
În Bucovina sunt două tehnici pentru închistrirea (încondeierea) ouălor: prin băi succesive de culoare și cu ceară în relief.
Încondeierea sau închistrirea oului se face numai după ce acesta este foarte bine spălat.
Sunt două tehnici de închistrire și ambele folosesc ceara naturală de albine – care trebuie mai întâi topită la maxim.
O artă este și producerea vopselei ce urmează a fi aplicată pe ou. În Bucovina se folosesc mai ales culorile vegetale care sunt preparate după rețete străvechi.
De exemplu, culoarea roșie se obține din coajă de ceapă roșie, frunze și flori de măr dulce, albastrul se poate obține din flori de viorele, galbenul din coji de ceapă, coajă de lemn padureț, verdele poate fi obținut din frunze de nuc sau de floarea-soarelui.
Fiecare culoare care apare pe oul închistrat are o simbolistică: roşu – soare, foc, dragoste, negru – eternitate, statornicie, galben – lumină, bogăţia recoltelor, tinereţe, ospitalitate, verde – forţa naturii, rodnicie, speranţă, prospeţime, albastru – sănătate, seninul cerului, violet – stăpânire de sine, răbdare, încredere, dreptate.
Lemnul pentru chișiță trebuie ținut la uscat un an, spun meșterii, sârma atașată acestuia trebuie să fie de cupru, iar vârful – de tablă neferoasă.
A decora însă coaja fragilă de ou este un proces foarte dificil, care cere îndemânare și meticulozitate și talent.
Există trei muzee a ouălor încondeiate în partea de sud a Bucovinei, fiecare cu specificul său. Sunt expuse aici colecții de artă, ce conțin exponate mai noi, dar și vechi de peste 100 de ani.
Muzeul Oului din Vama este cel mai mare muzeu de acest gen din România;
Muzeul Ouălor Încondeiate Lucia Condrea de la Moldovița;
Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti.
Imagine din Muzeul Național al Ouălor Încondeiate din Ciocănești (județul Suceava)
În nordul Bucovinei cea mai importantă colecție de ouă încondeiate o deține Muzeul etnografic din satul Volcineții Vechi, sat situat geografic pe valea Siretului. În aceste zile o expoziție de ouă încondeiate este prezentată și la Muzeul etnorgafic din Cernăuți. Un muzeu doar a ouălor încondeiate în regiunea Cernăuți nu există. Cel mai apropiat de acest fel se află în orașul Ivano-Frankivsk.
În satul Dumbrava Roșie care face parte din comunitatea teritorială Hliboca există o cunoscută meșteriță populară de ouă de Paște. Este vorba despre Natalia Costeniac (în imaginea principală a articolului), angajată a școlii din localitate. Natalia a învățat această artă de la bunica ei, Elizaveta Vacariuc, cunoscută meșteriță populară din satul vecin Mihailivca, preluându-i talentul.
Nicolae ȘAPCĂ
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
