În perioada 8-10 octombrie, la Cernăuți, prin Simpozionul științific internațional „Probleme actuale de filologie română” a fost marcat jubileul de 150 de ani al Catedrei de Limba și Literatura Română a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci”.
Vivat Academia
Prin Simpozionul științific-internațional „Probleme actuale de filologie română”, desfășurat la 8-10 octombrie la Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, a fost marcat jubileul de 150 de ani al Catedrei de Filologie Română și Clasică. La simpozion au participă reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior din România, Republica Moldova și din alte țări. Șefa Catedrei, doctor Cristina Paladian, a subliniat că acest eveniment remarcabil a fost susținut de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În deschiderea simpozionului au adresat mesaje de salut prorectorul Universității cernăuțene, Iryna Osovska, decanul Facultății de Filologie, Iaroslav Redkva, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Ucraina, Alexandru Victor Micula, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop (în regim de videoconferință), decanul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Daniela Petroșel, starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic. Din mesajele lor de felicitare vom evidenția următoarele: ,,Pe lista absolvenților acestei universități regăsim sute de corifei ai limbii și literaturii române. Observ că acest simpozion este o îmbinare perfectă a istoriei și tradiției bogate a acestei universități, dar și a acestei Catedre cu modernitatea, cu racordarea învățământului la provocările majore ale zilei de astăzi și ale zilelor care vor veni” (Ambasadorul Alexandru Victor Micula). „În principalele etape istorice de dezvoltare ale acestei universități, de-a lungul celor 150 de ani, au terminat studiile serii de absolvenți de o impresionantă anvergură culturală și spirituală, personalități culturale, cadre didactice și absolvenți care și-au legat destinul de această universitate cu justificată mândrie” (Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu). ,,Împlinirea a 150 de ani de funcționare neîntreruptă a Universității din Cernăuți reprezintă un prilej de evocare a personalităților care și-au legat numele de prestigiul acestei universități, amintim doar pe mitropoliții Bucovinei Teoctist Blajevici, Silvestru Morariu Andreevici și Nectarie Cotlarciuc” (starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic). „Acolo, la Cernăuți, unde a învățat Mihai Eminescu după marea învățătură a unui mare dascăl transilvănean, Aron Pumnul, se crea o Catedră de limba și literatura română, mai târziu, de limbă și civilizație românească, aceasta reușind să se păstreze până astăzi. Mă bucur să știu că în slujirea acestei Catedre s-au aflat profesori extraordinari, dăruiți cu har pentru cultura română, pentru limba română, pentru istoria românilor” (președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop).
Vivat Professores
În cadrul sesiunilor și mesei rotunde, în afară de abordarea problemelor actuale ale filologiei române, au fost prezentate comunicări despre iluștri titulari ai Catedrei de Limba și Literatura Română de la Universitatea din Cernăuți, care au creat istoria ei în decursul unui veac și jumătate, unii dintre ei fiind membri ai Academiei Române. Primul a fost numit Ion a lui Gheorghe Sbiera. Asupra importanței rolului lui s-au referit Cristina Paladian, actuala șefă a Catedrei, și Daniela Petroșel, decanul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. „Prin scrierile sale, Sbiera se conturează ca o figură culturală angajată în afirmarea moștenirii românești într-un spațiu multietnic”, a conchis Daniela Petroșel.
–Sbiera a fost un om pentru care destinul personal este doar o parte a unui destin național, pe care și-l asumă cu dăruire și cu sentimentul datoriei implicite. Parcurge vremuri tulburi, dificile pentru armonizarea identității naționale cu cerințele politice ale momentului, dar reușește să fie ferm în condițiile sale, dând dovadă de un idealism adesea incomod. E un personaj care nu și-a construit destinul, ci a trăit un destin creat pentru el de alții. De exemplu, frații Alecu și Gheorghe Hurmuzachi, care l-au încurajat să preia catedra lui Aron Pumnul, Aron Pumnul însuși. În 1861 Ion a lui Gheorghe Sbiera se întoarce de la studii din străinătate hotărât să-și facă o carieră în mediul juridic. Dar asupra lui vine această aspră datorie pe care o lasă Aron Pumnul. Aflând Aron Pumnul că discipolul său este tentat de o carieră în jurisprudență îi spune următoarele: „Tu să nu fii în stare să te sacrifici pentru o cauză națională, tu, în care am toată încrederea și speranța, ar fi trist pentru tine și nu ar trebui să nu ne mai batem capul cu susținerea românismului în Bucovina”. Copleșit de această misiune, Sbiera spune: „Deși cu durere în inimă, am rămas decis ca să mă sacrific și să mă las în știrea lui Dumnezeu”. Dacă Sbiera nu ar fi acceptat această misiune care nu a fost deloc comodă, ne-am fi aflat noi oare astăzi aici, am mai fi sărbătorit 150 de ani? Nu știm, e un scenariu, a accentuat Daniela Petroșel.
Elena Pintilei de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” și-a intitulat comunicarea „Ion a lui Gheorghe Sbiera – primul titular al Catedrei de Limba și Literatura Română a Universității din Cernăuți”. Ea a subliniat că Ion a lui Gheorghe Sbiera a fost una dintre personalitățile de marcă ale sistemului de învățământ superior în limba română din spațiul bucovinean din cea de a doua jumătate a veacului XIX. I.G. Sbiera, singurul profesor de naționalitate română de la Facultatea de Filosofie, a fost omul momentului și s-a aflat la catedră nu mai puțin de treizeci de ani.
–Pe parcursul întregii sale vieți I.G. Sbiera a fost omul momentului, cel puțin de două ori. A fost omul momentului în 1861, când a devenit succesorul lui Aron Pumnul la Catedra de limba română din cadrul Gimnaziului cernăuțean. Și a fost omul momentului când I. G. Sbiera a ocupat Catedra de limba și literatura română din cadrul Universității proaspăt înființate la Cernăuți la 1875. La 18 octombrie 1875 I.G. Sbiera și-a rostit cursul de inaugurare a Catedrei în limba română. În limba română a vorbit din 1875 până la 1906, când avea să se pensioneze, atât în Universitate, cât și în societățile cu profil cultural în spațiul bucovinean, și nu numai, a subliniat Elena Pintilei.
Continuator al profesorului Ion G. Sbiera, în perioada 1906-1919, a fost Sextil Pușcariu, profesor de limba și literatura română, șef de catedră și decan al Facultății de Filosofie a Universității din Cernăuți. Asumându-și responsabilitatea de a continua inițiativa de redactare a unui dicționar academic, profesorul Sextil Pușcariu, membru corespondent al Academiei Române, a reușit să finalizeze în 1906 prima fasciculă a Dicționarului limbii române, a evidențiat în comunicarea sa Felicia Vrânceanu, titulară a Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene.
–A doua etapă din perioada austriacă – 1906-1919 – se asociază cu numele lui Sextil Pușcariu. El va îmbina activitatea științifică, pedagogică și culturală. Orizontul enciclopedic al marelui savant, legăturile academice cu cei mai renumiți lingviști din Europa ridică catedra la un nivel de recunoaștere și concurență cu alte centre universitare din România și Europa, au definit activitatea lui Sextil Pușcariu la Universitatea din Cernăuți, remarcă Felicia Vrânceanu.
Unul dintre cei mai importanți promotori ai limbii și literaturii române la Cernăuți a fost Alexe Procopovici, care, totodată, a contribuit la consolidarea Catedrei de Limba Română, formând generații de filologi și dascăli, a menționat în comunicarea sa titulara Catedrei de Filologie Română și Clasică, Diana Chibac.
–În 1919 Alexe Procopovici a fost ales membru corespondent al Academiei Române, o onoare ce atestă valoarea contribuției sale științifice. În perioada anilor 1922-1938 este profesor titular la Catedra de Istorie a Limbii și Literaturii Române. Pentru el lingvistica nu era un șir de reguli, ci o simfonie a rostirii românești, iar literatura veche – o frescă vie a sufletului poporului. Activitatea științifică și didactică a lui Alexe Procopovici în calitate de titular al Catedrei de Istorie a Limbii și Literaturii Române la Universitatea din Cernăuți rămâne în domeniul de explorare pentru viitoarele generații de lingviști români, a conchis Diana Chibac, subliniind că, prin eforturile sale, Alexe Procopovici a consolidat identitatea lingvistică a comunității românești din Bucovina și a asigurat transmiterea patrimoniului literar către generațiile următoare.
De asemenea, urmează să fie cercetată și activitatea profesorului Leca Morariu, care a activat în cadrul Universității cernăuțene în perioada interbelică (1922-1940). Maria Olar de la Fundația Culturală „Leca Morariu” a comunicat că în arhiva acestei fundații se află în manuscris cursurile universitarului Leca Morariu. Ele prezintă un interes și ar merita o analiză mai atentă din partea actualilor cercetători în domeniul lingvistic.
În această ordine de idei, fostul student al Catedrei și fost arhivist, Petru Grior, a relatat că fondurile Arhivei de Stat a regiunii Cernăuți conțin informații prețioase despre fostul docent al Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, Mihai Dăscălescu. El este unul dintre puținii supraviețuitori al Gulagului sovietic.
În relatările participanților la simpozion au fost apreciate meritele foștilor șefi ai Catedrei de Filologie Română și Clasică Vitalie Sorbală, Grigore Bostan și Gheorghe Jernovei, precum și a regretaților ei titulari din a doua jumătate a secolului XX – începutul secolului XXI: Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Teodosia Chitari, Lora Bostan. Analizând perioada sovietică din istoria Catedrei, actuala șefă a ei, Cristina Paladian, a specificat că deși disciplina a fost numită „limba moldovenească”, dar „contribuția decisivă a dascălilor a constat în menținerea conștiinței lingvistice și culturale” .
Juvenes dum sumus
„Cât suntem încă tineri” – să ne bucurăm de viață. Cu aceste cuvinte începe imnul tuturor studenților „Gaudeamus”. Studenții sunt viitorul țării, iar cunoștințele primite în aulele universităților prețuiesc foarte mult. Studenții de azi și de mâine vor continua istoria Catedrei de Filologie Română și Clasică de la Universitatea din Cernăuți. Această catedră menține relații cu zeci de centre științifice din România și Moldova, iar principalul partener este Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Despre aceasta au menționat în comunicările lor Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică, și Sanda-Maria Ardeleanu, profesor universitar la Universitatea din Suceava. Potrivit acordului semnat, studenții de la Catedra de Filologie Română și Clasică din Cernăuți au posibilitate să învețe paralel și la Universitatea din Suceava, obținând diplomă europeană.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
