Zi de 1 iunie, o duminică însorită, o adevărată primă zi de vară calendaristică atât de așteptată după săptămânile friguroase și ploioase ale lunii mai. E și Ziua internațională a copilului. În curtea școlii generale din localitatea Oprișeni s-au adunat sătenii la un nou eveniment cultural organizat din inițiativa directorului instituţiei de învățământ Nicolai Bodnariuc. Elevi de la școala locală, dar și din alte localități, în costume naționale autentice, au venit să participe la prima ediție a Festivalului de recitare artistică „Călătorie de vis prin Țara Fagilor a lui Dumitru Covalciuc”, care are drept scop promovarea operei şi activității vestitului oprișănean, cunoscut departe de hotarele regiunii Cernăuți, în R.Moldova și România, supranumit cu mulți ani în urmă „Enciclopedia vie a Bucovinei”. Adevărat este faptul că renumitul scriitor, folclorist, istoric, publicist Dumitru Covalciuc, întotdeauna avea răspuns la orice întrebare ce ținea de istoria Bucovinei. El cunoștea istoria Bucovinei, nu doar din citire, ci o studiase și în bună parte a scris-o cu argumente documentare, fapte, cercetări pe teren.
În deschiderea Festivalului, istoricul Nicolai Bodnariuc, directorul școlii, și-a salutat cu căldură consătenii și oaspeții veniți din alte sate și școli. A căutat cumva scuze din partea celor prezenți, poate „ceva nu va fi chiar bine, că e doar prima ediție, unele lucruri vom căuta să le perfecționăm în anii viitori, poate vor fi și mai mulți participanți…”. Ca un apropiat al lui Dumitru Covalciuc în timpul vieții sale, din start vreau să spun că temerile domnului director au fost zădarnice. Festivalul a fost organizat excelent, iar perfecțiunea nu are limită, se spune în popor. Pe de altă parte, sunt convins de faptul că evenimentul cultural i-a plăcut și însuși lui Dumitru Covalciuc, căci el la privit cu ochii sufletului de sus din cer, dar și cu privirea-i îngândurată de pe soclul din curtea școlii pe care stă neclintit cum neclintită i-a fost și ideea națională, adevărul istoric, dragostea față de autenticitatea românească a plaiului său prin păstrarea portului, limbii și tradițiilor strămoșești. El a privit cu mare drag acest Festival, bucurându-se de portul autentic al școlarilor îmbrăcați așa, ca buneii și străbuneii lor, poate mulți dintre ei cu cătrințe și cămăși cu altițe cusute în vremuri demult apuse.
Un alt succes l-a asigurat colectivul pedagogic mobilizat de directorul cu multe inițiative. Și când toate sunt puse la punct, iese bine, cum bine a ieșit și acest eveniment de mare perspectivă, care fără îndoială va fi dezvoltat în viitorii ani.
Elevii au povestit despre viața și activitatea lui Dumitru Covalciuc, care, potrivit propriilor mărturisiri spre sfârșitul vieții pământești, a scris peste șapte mii de pagini de carte, acestea fiind publicate în cunoscutul almanah „Țara Fagilor”, în cărți și culegeri separate. Tot aici se impune necesitatea editării „Operelor alese” ale scriitorului, părerea mea.
Potrivit actelor de stare civilă, Dumitru Covalciuc s-a născut la 2 ianuarie 1947 în satul Oprișeni, raionul Hliboca. De fapt, adevărata zi de naștere a sa este 26 decembrie 1946. După absolvirea școlii din satul de baștină, obține studii medii la școala din Tereblecea. Fiind primul fiu în familia lui Vasile și Eleonora Covalciuc, părinții își văd odrasla preot. Tânărul Dumitru însă devine student la Institutul de medicină din Chișinău, dar în scurt timp renunță la ideea de a deveni medic. Îl chema arta cuvântului!
Se înscrie la Secţia de Limba şi Literatura Franceză a Facultății de Limbi Romano-Germanice a Universităţii de Stat din Cernăuţi. De fapt, se dedică studierii istoriei Bucovinei și valorificării tezaurului folcloric al ținutului natal. Prin anii 70 adună texte folclorice din diferite sate bucovinene și le păstrează până când apare posibilitatea de a le edita în volume aparte sau colective.
În 1972 este chemat pentru recrutare în armata sovietică, însă învinuit de „naționalism burghez român”, este exilat la Bacu (Azerbaidjan) și internat într-un spital de psihiatrie, fiind izolat de societate. Găsește însă putere și energie pentru a se reconstitui.
Întreaga sa biografie de muncă ține de gazetărie la „Zorile Bucovinei”. Este un ziarist recunoscut. Chiar de la începutul anilor 90, odată cu începerea mișcării de renaștere culturală și națională a românilor din nordul Bucovinei, Dumitru Covalciuc devine un luptător înflăcărat atât pe paginile publicațiilor românești din ținutul Cernăuților, cât și în presa periodică din România și Basarabia. Pune la dispoziția cititorului pagini inedite din istoria poporului român, atât de necunoscută în fostele hotare ale imperiului sovietic. Mai mult decât atât, Dumitru Covalciuc aduce lângă sine tineri profesori de istorie din regiune, care la îndrumarea sa studiază istoria adevărată a ținutului natal și o trimite pe băncile școlilor prin intermediul publicațiilor periodice.
După câțiva ani de activitate fructuoasă, Dumitru Covalciuc se învrednicește să fie numit „Enciclopedia vie a Bucovinei” și primii care îi atribuie acest titlu sunt jurnaliștii de la revista „Columna” din Chișinău pe la începutul anilor 90. Și acesta este un adevăr pe care Dumitru Covalciuc îl confirmă tot mai mult prin activitatea sa de reconstituire a istoriei adevărate a acestui colț de țară.
Este membru-fondator al Societății pentru Cultură Românească „M.Eminescu” din regiunea Cernăuți. În cadrul acesteia desfășoară o amplă activitate în domeniul cercetării trecutului românilor din Bucovina. Meritul lui Dumitru Covalciuc este incontestabil la aflarea mormântului lui Iancu Flondor de la Maidanul Storojinețului. Aici, la mormânt, în 1990, găsește de cuviință ca împreună cu un grup nu prea mare de prieteni și părtași de idei, jurând credință pe Biblie, constituie Cercul cultural „Arboroasa”, acesta devenind mai târziu Societatea culturală „Arboroasa”, președinte al căreia a fost până la ultima suflare.
Dumitru Covalciuc se află printre inițiatorii organizării pelerinajelor la Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului, unde venea în fiecare an în a doua zi de Paște. Tot lui i se datorează instalarea primei Cruci de piatră pe mormintele comune de la Fântâna Albă unde au fost împușcați mii de români, documentarea și editarea mărturiilor românilor deportați în Siberia și Kazahstan.
În 1990 fondează și este director al Institutului obștesc de istorie, restituiri literare și folclorice „Dimitrie Onciul”. Editează ziarul „Codrul Cosminului”, revista „Miorița”, „Calendarul poporului”, „Calendarul ortodox al românilor bucovineni”.
Dumitru Covalciuc tipărește peste 20 de volume de folclor și o serie întreagă de monografii ale localităților nord-bucovinene. Iată doar câteva: „Poveşti şi snoave din Bucovina”, 1994; „Legende populare din Bucovina”, 1995; „202 cântece populare din Bucovina”, 1996; „Basme bucovinene”, 1997; „Stejarii Horecii”, 1997; „Petrea Voinicul şi Florea Înfloritul”, 2003; „Сomori folclorice din dulcea Bucovină”, 2004; „Oprişeni, un sat la răspântiile istoriei”, 2008, „Pagini oprişenene”, 2014 și altele, mai toate din cele numite aici văd lumina tiparului la Hliboca la editura care îmi aparținea la acea vreme.
A scris romanele „Revolta”(1990) și „Tinerețea lui Doxachi Hurmuzachi” (2002), este autorul lucrării monografice „Eudoxiu Hurmuzachi, omul providenţial al Bucovinei” (2015).
Lucrarea de anvergură a lui Dumitru Covalciuc care va rămâne în istoria culturii române bucovinene sunt cele 27 de volume ale revistei „Țara Fagilor”.
Participanții la Festival s-au prezentat cu versuri, texte folclorice, fragmente din proza lui Dumitru Covalciuc.
Primii au evoluat gazdele în persoana Ansamblului etno-folcloric „Tălăncuța” condus de Veronica Velicico, acest colectiv fiind cartea de vizită a școlii în particular și al Oprișenilor în genere, ei fiind laureați ai multor festivaluri folclorice din regiune și din afara ei. Tinerii românași și-au bucurat încă odată consătenii cu dansuri și cântece românești, de data acesta declamând și versuri de Dumitru Covalciuc, dar și dedicații scriitorului.
Sub îndrumarea pedagogilor Elena Petrovici, Lilia Rusu, Roza Maria Pagon, a profesoarelor de limba și literatura română Ana Stelimah și Maria Tomniuc, elevii școlii-gazdă au prezentat scenariul ,,Dumitru Covalciuc – mesager al Țării Fagilor”. Au recitat din creația sa poetică, texte folclorice și poezii dedicate lui D. Covalciuc, ca exemplu, o minunată poezie scrisă de profesorul școlar Iurie Zegrea din învecinatul sat Stănești, sau poemul diplomatului-poet Edmond Neagoe dedicat lui D.Covalciuc la moartea acestuia.
De la Liceul din Iordănești, a venit ansamblul ,,Perla Siretului”, care a prezentat cântece culese în Iordănești și incluse în monografia acestei localități de Dumitru Covalciuc. Textele încă de la începutul sec. XX au fost adaptate pe melodii populare bucovinene mai cunoscute în zilele noastre de conducătoarea artistică a liceului Zoia Lutic, veniți împreună cu directorul instituției Vasile Ioneț, care alături de Nicolai Bodnariuc sunt fani, specialiști și întemeietori de muzee.
Eleva Mirela Marcu de la Liceul din satul Suceveni a recitat cu mult har și suflet poetic, sublimul poem ,,Rugă pentru mama” de D. Covalciuc, venită cu profesoara sa Marinela Sucevan.
De asemenea au fost prezenți și elevii de la Complexul de Instruire și educație din Dimca, Tatiana Michitiuc, Ionela Postevca, Natalia Amarița, însoțiți de profesoara de română Alina Mihailiuc.
Nu a lipsit din recital nici Liceul cu predare în limba română „Alexandrul cel Bun” din orașul Cernăuți. Elevii acestei instituții Adriana Seniuc, Vasile Greniuc, Evelina Crețu, părinții cărora sunt oprișeneni, dar s-au stabilit cu traiul în centrul regional, au recitat din creația poetică și din proza lui Dumitru Covalciuc. Ei au venit însoțiți de profesoara de limbă și literatură română Ancuța Bâcu, ei aparținându-i și ideea de a aduce la vatra părintească panțârenii (așa le mai zic oprișănenilor) deveniți orășeni.
Festivalul a fost organizat de Școala generală de gradele I-III din Oprișeni în colaborare cu Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din reg. Cernăuți, Primăria Comunității teritoriale Hliboca, Muzeul „Maximilian Hacman” din localitatea Oprișeni, partener informațional fiind „Monitorul Bucovinean”. Astfel, participanții la Prima ediție a Festivalului „Călătorie de vis prin Țara Fagilor a lui Dumitru Covalciuc” au primit Diplome de participare, acestea fiind înmânate de Vasile Bâcu, președintele SCLRB „Mihai Eminescu”, Nicolae Șapcă, vicepreședinte al acestei Societăți, Nicolai Popovici starostele satelor Oprișeni și Slobozia și desigur Nicolai Bodnariuc, directorul Festivalului.
Felicitări, Oprișeni!
Nicolae ȘAPCĂ
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
Foto Ion Pahon + autorul
