–Stimate Anatolie Andrițchi, să începem discuția noastră de la un eveniment. Recent la Stațiunea Bucovineană de Cercetări Agricole a Academiei Ucrainene de Științe Agrare s-a desfășurat tradiționala întrunire „Ziua câmpului”. Este o întâlnire a cercetătorilor, oamenilor de știință cu reprezentanții întreprinderilor și gospodăriilor agricole, care aplică în practică noile realizări și tehnologii în domeniul dat. Dumneavoastră, ca specialist în agricultură și cu o experiență de mai multe decenii, înțelegeți forte bine rostul acestor întruniri. Ne bucură faptul că, în pofida războiului, care are un impact colosal asupra sectorului agrar al Ucrainei, n-a scăzut atenția față de principala ocupație – lucrarea eficientă a terenurilor arabile.
–Iar „Ziua câmpului” este o dovadă în acest sens. Nu este o întrunire formală, ea prezintă interes și pentru cercetătorii care experimentează și încearcă anumite soiuri de culturi agricole, propun tehnologii verificate, și pentru noi, practicienii. Din partea Comunității Teritoriale Noua Suliță am fost trei reprezentanți – împreună cu mine au participat Ștefan Gligor, conducătorul Întreprinderii agricole „Spicul de aur” din Stroiești, și Alexei Chirțoia, fermier din Marșinți – nume cunoscute în regiune și în țară. Despre importanța evenimentului se poate constata și după nivelul participanților. Au fost de față conducători ai regiunii, cercetători renumiți din capitală și din alte orașe ale Ucrainei, cu contribuții ponderabile la dezvoltarea științei agrare ucrainene.
–Ca de obicei, organizatorii „Zilei câmpului” au avut grijă să prezinte invitațiilor roadele pământului, adică realizările agricultorilor bucovineni. Snopul cu spice de grâu a simbolizat sfârșitul secerișului în regiune. Cu ce ne bucură în acest sezon agricultorii nouăsulițeni?
–Avem prilej de bucurie, dar și de îngrijorare. Recolta de cerealiere timpurii se află de acum în hambare. În gospodăriile agricole din comunitatea noastră s-a obținut o recoltă medie de 5,2 tone la hectar. Pentru agricultura din zonă este un nivel mediu. Ploile de primăvară și de la începutul verii ne-au dat mari speranțe, dar temperaturile caniculare ne-au spulberat unele așteptări. Cu alte cuvinte, seceta din ultimul timp ne creează probleme. Este evident că recolta de soia și porumb va fi mai mică anume din această cauză.
–La cele spuse de Dumneavoastră vom adăuga că, din cauza condițiilor meteorologice, în regiunea Cernăuți secerișul din anul curent a început mai devreme și s-a desfășurat în termeni restrânși. S-au obținut 318,3 mii tone de cereale timpurii, recolta medie fiind de 5,75 tone la hectar, cu 0,52 tone mai mult decât indicele respectiv din anul trecut și cu 0,156 tone mai puțin decât recolta medie pe țară. În regiune deja a început semănatul culturilor cerealiere de toamnă pentru recolta anului 2025.
–Important este ca însămânțările de toamnă să se desfășoare în termene optime. Dar aceasta încă nu este o garanție. În sol este o cantitate insuficientă de umezeală. Sperăm că vor cădea ploi, favorabile pentru culturile cerealiere de toamnă și plantele vor intra în iarnă la stadiul de dezvoltare necesar.
–S-a anunțat că unele companii agricole, care arendează mii de hectare și în regiunea noastră, seamănă de acum rapița de toamnă.
–Nu putem compara companiile sau holding-urile agricole cu micile noastre gospodării de fermier. Primele dețin suprafețe mari în toate zonele țării și pentru ele riscul factorului meteorologic este mai mic. Dacă într-o regiune obțin o recoltă mai mică din cauza secetei, în alta, unde au căzut mai multe precipitații, recolta poate fi mai bogată. Se compensează una pe alta, pe când fermierul nostru nu poate manevra pe cele o sută și ceva hectare de care dispune. El depinde foarte mult de condițiile meteorologice.
La „Ziua câmpului” s-a vorbit despre acest moment, adică despre influența temperaturilor înalte.
–De fapt, aceasta este tema discuțiilor la foruri și mai înalte. Specialiștii au constatat că recolta de culturi cerealiere târzii (soia, porumbul) poate fi cu 15 la sută mai mică decât cea din anul trecut. Se așteaptă ca recolta de porumb să fie de 23,4 milioane tone, cu câteva milioane tone mai puțin decât în 2023.
–La Stațiunea Bucovineană de Cercetări Agricole sunt încercate soiuri foarte bune de soia. Ele vor fi cultivate neapărat de fermierii noștri, cu atât mai mult că sunt rezistente la asemenea condiții. De asemenea, sunt soiuri productive de porumb-hibrid. Pe vremea colhozurilor, în regiunea noastră erau folosite soiuri de porumb-hibrid omologate în Moldova. Ele dădeau o recoltă de circa 10 tone la hectar. Țin minte că agricultorii din Podvirne au obținut într-un an 11,8 tone de porumb-boabe la hectar.
Am avut ocazia, în cadrul „Zilei câmpului”, să stau de vorbă cu un cunoscut cercetător din orașul Dnipro și m-am convins: cultivarea porumbului are mari perspective în Ucraina. Este cultura care cere un volum de muncă mai mare, dar aceste cheltuieli pot fi îndreptățite. Cred că în localitățile nouăsulițene porumbul își va demonstra eficiența de cândva. Suntem conștienți de faptul că în grija agricultorilor se află câmpul bunăstării și responsabilității noastre.
Interlocutor: Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
