Trecând pragul Liceului din Iordănești, vrând-nevrând, dorești „să-și scoți pălăria” în fața gazdelor, care țin instituția în curățenie și ordine, amenajând-o cu bun-gust. Iar vizita noastră a avut loc din dorința de a vedea îndeaproape Muzeul de istorie și etnografie, situat în incinta liceului.
Exponate pentru muzeu a început a aduna fostul director Florea Șapcă (Dumnezeu să-l ierte). Mai apoi, această activitate a fost continuată de actualul conducător al instituției de învățământ, Vasile Ioneț, un mare entuziast al muzeisticii. Actualmente dumnealui este și director al muzeului, inugurat oficial la 5 decembrie 2019.
— În două săli tematice, — povestește domnul Ioneț, — am adunat și expus la vedere peste o mie de obiecte, care oglindesc perioada de la prima atestare documentară despre satul Iordănești și până la zilele de astăzi. Este vorba, în speță, despre diferite obiecte folosite cândva în gospodăria omului, cum ar fi instrumente de prelucrare a pământului, fierului, lemnului, lânii, războaie de țesut covoare, precum și obiecte religioase.
În timpul aflării noastre la muzeu, Vasile Ioneț a efectuat o excursie demonstrativă pentru elevii clasei a șasea, care l-au ascultat cu mare interes pe domnul director, analizând cu plăcere exponatele, care reprezintă un patrimoniu istoric și cultural.
Menționăm că, la muzeul din Iordănești și-au găsit un loc aparte și poveștile fiilor satului, care au participat la războiul din Afganistan și alte acțiuni militare. Este aici și Steagul de Stat al Ucrainei, transmis de către ostașii din localitate care luptă împotriva ocupanților ruși.
De la deschiderea muzeului, el a avut numeroși vizitatori din Bucovina, dar și turiști din România, Brazilia, Portugalia, Spania, Republica Moldova. Printre oaspeții de onoare au fost ambasadori și consuli ai diferitor state, în particular din România.
L-am întrebat pe Vasile Ioneț ce părere are despre unele vorbe, precum că, la ora actuală, în aceste vremuri grele, nu e cazul de vorbit și de inaugurat muzee.
— Sunt declarațiile unor persoane cu un nivel scăzut de educație și inteligență, — remarcă interlocutorul meu. — Cred că, am început cu ceva întârziere activitatea noastră, fiindcă acum se găsesc anumiți afaceriști foarte „isteți”, care umblă prin sat și cumpără cu „copeici” lucruri vechi, care încă s-au mai păstrat, iar apoi le vând scump „la negru”. Este un fenomen foarte rușinos.
… Am părăsit muzeul împreună cu elevii, care, fără îndoială, au dobândit cunoștințe prețioase despre trecutul satului. Și, cum să nu-ți aduci aminte în acest caz cunoscutele cuvinte: „Cine nu-și cunoaște trecutul, nu are viitor”.
Vasili GHEINIȘ
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
