Azi Nicușor Dan efectuează prima sa vizită oficială în Republica Moldova, în calitate de Președinte al României. Conform declarației sale de la Vilnius, din 2 iunie, de la Chișinău urmează să se deplaseze într-o primă vizită oficială în Ucraina, la Odesa, miercuri, pe 11 iunie 2025, vizită care prezintă un interes sporit și pentru comunitatea istorică românească din regiunea Odesa.
Având în vedere că în Ucraina deplasările cu avionul presupun un risc permanent de atac din partea forțelor de ocupație ruse din stânga Niprului și peninsula Crimeea, presupunem că Președintele Dan se va deplasa la Odesa cu transportul auto, iar drumul de întoarcere la București ar însemna tranzitarea raioanelor sud-basarabene Cetatea Albă și Ismail ale regiunii Odesa, de la Palanca la trecerea cu bacul pe la Cartal (Orlivka) – Isaccea, sau pe la Reni și Giurgiulești la Galați.
Deschizând o paranteză, statistic, cele mai multe vizite oficiale ale unui Președinte al României în Ucraina le-a efectuat Traian Băsescu – 6 la număr, pe parcursul a două mandate prezidențiale succesive din perioada 2004-2014 (Cernăuți, 2006; Slatina (Maramureșul istoric), 2007; Kiev cu alte ocazii), conform articolului semnat de Liliana Ruse în 22.02.2023 ( https://www.contributors.ro/relatiile-romania-ucraina/ ). Câte două deplasări oficiale au avut ceilalți trei președinți, de la Emil Constantinescu (1997, Ismail și Vâlcov; 1999, Cernăuți), Ion Iliescu (doar în al doilea mandat, în 2002, Kiev și Odesa; 2003, Cernăuți). Klaus Iohannis a vizitat doar orașul Kiev, cu ocazia vizitelor din 2015 și 2022.
Din câte putem observa, toți Președinții României în afară de Klaus Werner Iohannis au tins în mod obligatoriu să viziteze și/sau – mai ales – comunitățile istorice românești din regiunile ucrainene transfrontaliere, respectiv Transcarpatică, Cernăuți și Odesa. I-am reproșat președintelui Iohannis că este ignorant cu românii din Ucraina în 2015, drept urmare s-a supărat și n-a mai vrut să ne vadă timp de două mandate succesiv (https://www.mediafax.ro/…/anatol-popescu-catre-iohannis…), dar deja nu despre el este vorba, slavă Domnului.
Cele mai frecvente vizite ale șefilor statului român au avut loc în orașul și regiunea omonimă Cernăuți, fiind regiunea cu cea mai mare comunitate istorică românească din Ucraina, compusă din trei zone istorice românești distincte, respectiv #NordulBucovinei, ținutul #Herța și #NordulBasarabiei (o parte a fostului județ interbelic #Hotin).
Trebuie să menționăm că românii din #regiuneaCernăuți constituie și cea mai mare pondere, din ansamblul populației, aceasta fiind de 19,78% (peste 12% înscriși oficial români, dar și 8% ”moldoveni”, în total 181.780 de cetățeni), urmată de #regiuneaOdesa (5,07% – 124.475, majoritatea etnici ”moldoveni” și doar 724 de persoane de etnie română, oficial), și #Transcarpatia (2,6% etnici români, în număr de 32.668 cetățeni). Amintim că numărul total al românilor și ”moldovenilor” din Ucraina, inclusiv din alte 21 de regiuni, Republica Autonomă Crimeea și capitala Kiev, conform datelor din 2001, de la unicul Recensământ general al populației din anii de independență a Ucrainei, este de 409.608 cetățeni, și închidem aici paranteza.
Revenind la vizita anunțată a Președintelui Nicușor Dan la Odesa, în coroborare cu datele privind vizitele predecesorilor săi în regiune constatăm că ultimul președinte la României care a vizitat orașul Odesa a fost Ion Iliescu, acum 23 de ani, în anul 2002, iar în #SudulBasarabiei (unde avem cele mai multe localități cu populație majoritară românească și școli cu clase de predare în limba română), la Ismail, Vâlcov și fosta comună #AlexandruAverescu a fost doar Emil Constantinescu la sfârșit de iunie 1997, acum 28 de ani!
Fără a intra în detalii, se poate observa că Sudul Basarabiei este de departe una dintre cele mai vitregite regiuni istorice românești, pe unde foarte-foarte rar ajunge un președinte al României. În consecință, tot atât de lipsită de atenție este comunitatea istorică românească din regiunea Odesa, iar o bună parte, dacă nu chiar majoritatea societății românești – inclusiv clasa politică din România – habar nu are de existența și traiul, în condiții foarte complicate, a urmașilor românilor din fostele județe interbelice românești Ismail și Cetatea Albă, sau despre soarta satelor, a școlilor seculare și a bisericilor construite încă în fostele județe Cahul, Bolgrad și Ismail din perioada 1856-1878, de la începuturile făuririi Principatelor Române Unite și ale României!…
Profitând de importanța vizitei la Odesa a Președintelui Nicușor Dan și preconizând tranzitarea Sudului Basarabiei și o potențială, mult așteptată și atât de necesară întâlnire și interacțiune a noului Președinte al României cu românii din zonă, aș dori să menționez punctele esențiale, cele mai urgente, asupra cărora ar trebuie să se aplece domnia sa în ce privește problemele stringente ale comunității românești din Sudul Basarabiei, și consider că nu mai pot fi amânate sau trecute cu vederea următoarele probleme, care se cer discutate direct de Președintele României și Președintele Ucrainei, pe 11 iunie 2025, la Odesa:
1. DEFINITIVAREA PROBLEMEI DENUMIRII LIMBII ROMÂNE ca limbă de predare în clasele cu predare în limba română din 14 școli gimnaziale și licee din regiune. Până la această dată nu există niciun ordin sau hotărâre asumată expres de Ministerul Educației și al Științei din Ucraina, sau de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei în această privință; din Legea Ucrainei nr. 802-IV din 15.05.2003 ”Privind ratificarea Cartei Europene a limbilor minoritare și regionale” încă NU A FOST RADIATĂ așa-zisa ”limbă moldovenească”; Consiliul regional Odesa a înființat, întreține și promovează ”limba moldovenească” prin Centrul Regional pentru Cultura Moldovenească din Satu Nou (activ din anul 2021 în satul Novosilske, comunitatea Reni, raionul Ismail); pe rolul Curții Administrative din circumscripția Kiev încă există procesul de judecată nr. 640/8013/21 (https://opendatabot.ua/…/114591290…) redistribuit la această instanță la 26.10.2023, dintre profesorii și părinții elevilor din 10 școli din Sudul Basarabiei în calitate de reclamanți și Ministerul Educației și Științei din Ucraina în calitate de pârât, pentru stabilirea pe cale de judecată a denumirii corecte a limbii române pentru școlile odinioară cu predare integrală în limba română din regiunea Odesa;
2. RELUAREA ACTIVITĂȚII CONSULATULUI GENERAL AL ROMÂNIEI LA ODESA, activitate suspendată din luna februarie 2022, fapt care afectează atât bunul mers al relațiilor diplomatice ale României cu autoritățile ucrainene, cetățenii români și cetățenii Ucrainei și ai altor state, și mediul de afaceri din circumscripția Consulatului General al României la Odesa, cât și relația statului român cu comunitatea istorică românească, instituțiile școlare în care există clase cu predare în limba română, precum și mediul asociativ românesc.
3. OBȚINEREA ACORDULUI UCRAINEI PENTRU DESCHIDEREA BIROULUI CONSULAR DE LA ISMAIL, parte integrantă a Consulatului General al României la Odesa, în conformitate cu Memorandumul Guvernului României Nr. M2/26442/25.11.2020 (https://sgg.gov.ro/…/wp…/uploads/2020/12/MEMO-1.pdf…, argumentele principale pentru deschidere fiind legate de menținerea legăturii cu comunitatea românească), precum și operaționalizarea de urgență a acestui Birou consular. Considerăm că în caz de imposibilitate de reluare a activității Consulatului General al României la Odesa România are obligația de a muta integral acest Consulat la Ismail, în loc de deschiderea planificată de Guvernul României pentru 2025 a Biroului consular. Menționăm că pe parcursul istoriei România a mai avut un Consulat la Ismail în perioada 1878-1918.
4. OBȚINEREA ACORDULUI UCRAINEI PENTRU DESCHIDEREA REPREZENTANȚELOR ICR – A INSTITUTELOR CULTURALE ALE ROMÂNIEI la KIEV, CERNĂUȚI ȘI ISMAIL, dată fiind degradarea considerabilă a prezenței culturale și identitare românești în comunitățile istorice românești din Ucraina din ultimii ani și necesitatea relansării relațiilor culturale româno-ucrainene. Cu această ocazie ne-am dori să fie reluată și ar fi oportună propunerea Asociației ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa adresată Președinților Ucrainei, României și Republicii Moldova privind instituirea în 2026 a Anului Intercultural ”PETRU MOVILĂ” în Ucraina, România și Republica Moldova (scrisoare deschisă din 22.12.2023; răspuns MAE nr. C2-1/490/26.02.2024, C2-2/166/26.02.2024);
5. INSTITUIREA OFICIALĂ A ZILEI LIMBII ROMÂNE ÎN UCRAINA, LA 31 AUGUST, în semn de reciprocitate cu serbarea anuală a Zilei limbii Ucrainene în România, demers inițiat și adresat Președintelui Zelenskii la 27.10.2023 de Asociația ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa și susținut în unanimitate de mediul asociativ românesc din Ucraina. Deși timp de un an și jumătate a parcurs etapele necesare, de dezbateri publice, recomandare și retrimitere de către Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politicile Etnice și Libertatea Conștiinței către Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, inițiativa noastră nici azi nu s-a bucurat de aprobarea autorităților centrale ale Ucrainei. În comparație, inițiativa legislativă a Uniunii Ucrainenilor din România privind instituirea Zilei Limbii Ucrainene în România la 9 noiembrie a parcurs în total de 7 (ȘAPTE!) luni de zile și se regăsește de peste 7 ani materializată în Legea nr. 213/2018;
6. REDENUMIREA INTRĂRII KANATNÎI ÎN STRADA MIHAI EMINESCU, ÎN ORAȘUL ODESA, în semn de recunoștință a Ucrainei și orașului Odesa pentru sprijinul acordat de poporul român, România și Republica Moldova pentru poporul ucrainean și Ucraina în războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și cu ocazia șederii la tratament la Odesa a poetului național al poporului român în 1885, acum 140 de ani. Menționăm că inițiativa de redenumire a unei străzi din partea istorică a orașului Odesa în cinstea lui Mihai Eminescu aparține Asociației ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa și a fost înaintată Primăriei Odesa la 26.10.2022. După mai multe pauze de câteva luni, prin Decizia nr. 257 din 30.04.2025 ”Cu privire la organizarea de consultări publice sub forma unui sondaj electronic privind redenumirea (denumirea) obiectelor toponimice din orașul Odesa” (https://omr.gov.ua/ua/acts/mayor/209994/) Primarul Municipiului Odesa a inclus și chestiunea redenumirii intrării Kanatnîi din Odesa în str. Mihai Eminescu.
Pentru acestea, și pentru o serie largă de subiecte la dispoziția Președintelui Nicușor Dan sunt atât asociațiile românești din arealul amintit, cât și o mulțime de buni și vechi (cu experiență!) diplomați ai României, care au activat la Consulatul General al României de la Odesa, de la inaugurarea acestuia acum 30 de ani, în luna martie a anului 1995. Unii dintre aceștia sunt în continuare diplomați activi, la Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania.
Le urăm mult succes și un călduros ”Bine ați venit!!!” Delegației Prezidențiale a României, condusă de Președintele Nicușor Dan în vizita de la Odesa și din Sudul Basarabiei din 11 iunie 2025!
Cu siguranță această zi trebuie să devină un punct de cotitură, pentru reluarea dialogului României cu comunitatea istorică românească din Bugeac.
Anatol POPESCU
În imagini:
1. Președintele României Nicușor Dan și Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski;
2. Anatol Popescu, autorul materialului, cu Nicușor Dan, Primarul General al Bucureștiului, iunie 2022.
