–Stimate Zinovii Broide, cu câteva decenii în urmă, când a fost creată Euroregiunea „Prutul de Sus”, am auzit de la Dumneavoastră că ar fi bine ca Cernăuțiul să fie legat de România și printr-un ecartament european. Ați amintit de vecea cale ferată care ducea din capitala Bucovinei spre Viena. Acum s-a dovedit că ecartamentul european are o importanță deosebită pentru întregul vest al Ucrainei. Chestiunea dată este examinată de guvernele Ucrainei și României.
–În momentul de față, de grele încercări pentru Ucraina, am în vedere războiul declanșat de Rusia pe teritoriul statului nostru, a fost concentrată atenția și asupra bazelor de dezvoltare a Bucovinei, regiunilor din vestul țării, chiar și a Ucrainei întregi, care au fost puse în secolul XIX, după înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii. Să sperăm că așa va fi și de data aceasta. În ultimul timp, după începutul fazei active a războiului, se desfășoară negocieri serioase în jurul chestiunilor abordate încă în procesul de formare a Euroregiunii „Prutul de Sus”. La finele anilor 90 președinții Ucrainei, României, Moldovei și Poloniei s-au pronunțat pentru renașterea coridorului de transport, creat în a doua jumătate a secolului XIX. Privind harta, vedem că el leagă Țările Baltice cu cele din zona Mării Mediterane – din Finlanda și până în Turcia. Acest coridor de transport corespunde cerințelor, sau, mai bine zis, necesităților de unire a zonei de extindere a UE și NATO din Balcanii de Vest spre Ucraina și Moldova.
În ianuarie 2023 Cernăuțiul a fost vizitat de întreaga conducere a Căilor Ferate Ucrainene – Ukrzalyznyția. A început să se lucreze la reînnoirea legăturilor feroviare.
–În ultimele luni se vorbește foarte mult despre construcția autostrăzii de la București spre Siret, adică spre frontiera cu Ucraina. Ea, de asemenea, este un segment important al coridorului de transport la care v-ați referit Dumneavoastră.
–Aceasta este doar o parte a realizării coridorului de transport. În ultimii ani, înainte de război, Comisarul Uniunii Europene pentru Transport și adjunctul de atunci al Secretarului general al NATO, Mircea Geoană, au atras atenția asupra faptului că acest coridor de transport – cu rețele pentru transportul auto și cel feroviar – poate asigura necesitățile așa-numitei „Căi de solidaritate”, de care se folosește Ucraina pentru exportul său de produse alimentare, în primul rând de cereale, dar și pentru primirea ajutorului necesar, acordat de partenerii noștri occidentali, pentru a rezista și a învinge în acest război.
După aprobarea de către Uniunea Europeană, în decembrie anul trecut, a coridorului de transport Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, împreună cu coridorul Balcanii de Vest – Marea Mediterană, România s-a pomenit în centrul și la intersecția acestor coridoare, care trec prin Ucraina și prin Moldova. Prin urmare, planurile noastre elaborate în perioada inițială a funcționării Euroregiunii „Prutul de Sus” încep să se realizeze. Mi-a fost plăcut să aud când la Forumul economic România-Ucraina-Republica Moldova, care a avut loc la Iași la 25 octombrie anul curent, același Mircea Geoană a declarat că, indiferent ce post va ocupa, el se va strădui ca acest coridor de transport să funcționeze eficient.
În iulie anul curent Comisia Europeană a alocat mijloace bănești pentru elaborarea documentelor tehnice pentru reînnoirea ecartamentului european pe teritoriul Ucrainei – începând de la Vadul Siretului, regiunea Cernăuți, până la Lviv, iar de la Lviv spre frontiera cu Polonia. Prima sarcină constă în reînnoirea ecartamentului european de la Vadul Siretului până la Cernăuți. După cum știu, lucrările de proiectare vor începe la finele anului curent. Iar în luna viitoare va avea loc ședința Comisiei mixte ucraineano-române pentru transportul feroviar.
–Pentru această ședință au fost pregătite propuneri concrete?
–Da, am pregătit propuneri referitoare la schimbul de pasageri la frontieră. Este vorba de trecerea pasagerilor la gara din Vadul Siretului în vagoanele trase pe ecartamentul european pentru a călători în continuare spre Iași, București sau în alte orașe din România. Iar pasagerii din România trec în vagoanele ucrainene pentru a călători spre Cernăuți, Kiev, Lviv. Deci nu este nevoie de schimbarea vagoanelor de pe ecartamentul ucrainean pe cel european, care durează mai mult timp.
În încheiere voi accentua că numai prin înlocuirea ecartamentului ucrainean pe cel european nu vom soluționa definitiv această problemă. Este nevoie de schimbarea întregii infrastructuri feroviare, a logisticii, precum și a parcului de vagoane. Urmează să fie asigurate confortul și calitatea europeană.
Interlocutor: Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
