„Ucraina luptă pentru noi toți, pentru securitatea regională și globală”
La 25 iunie, în ziua când la Luxemburg au început negocierile de aderare a Ucrainei la UE, la Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, s-a desfășurat Masa rotundă ucraineano-română „Formarea politicii de securitate pe flancul estic al NATO: rolul României în cazul Ucrainei”. Evenimentul a fost organizat de Administrația Militară Regională Cernăuți, Consiliul Regional Cernăuți, Consulatul General al României la Cernăuți, Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, organizația publică „Centrul Narațiunilor Politice ale Democrației”, Fondul de caritate „Resurse și Inițiative Publice” și de Uniunea Ucrainenilor din România.
După cum a menționat moderatorul mesei rotunde, Serghei Hacman, doctor în istorie, adjunctul directorului Centrului Regional de Perfecționare a Calificării Cadrelor din Cernăuți și vece-președintele Fondului de caritate „Resurse și Inițiative Publice”, în dezbatere au fost luate două teme: „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei – o provocare a sistemului informațional de securitate” și „Ucraina pe calea aderării la NATO și UE: experiența României pentru Ucraina”.
Despre oportunitatea momentului și tematicii abordate au accentuat în mesajele lor de salut Ruslan Biloskurski, rectorul Universității Naționale „Iuri Fedkovyci”, Ruslan Domnițak, adjunctul șefului Administrației Militare Regionale Cernăuți, Myhailo Pavliuk, vice-președinte al Consiliului Regional Cernăuți, Serghii Bostan, șef al Departamentului pentru Dezvoltarea Social-Economică și Planificare Strategică al Consiliului Orășenesc Cernăuți, Dan Nicolae Constantin, ministru plenipotențiar, reprezentant al Consulatului General al României la Cernăuți, Illia Hoci, Consulul de onoare al Republicii Letone la Cernăuți.
Rectorul Ruslan Biloskurski, în calitate de gazdă, a accentuat că în 2025 se vor împlini 150 de ani de la înființarea Universității cernăuțene, care este nu numai un important centru didactic, ci și științific. Ea servește drept platformă pentru elaborarea teoriilor și concepțiilor, iar acest dialog științific ucraineano-român se înscrie în această activitate. Discutarea la nivel științific a temei aderării Ucrainei la NATO este rezultatul apărării suveranității țării noastre de năvala cotropitorilor ruși, a relevat Ruslan Domnițak. Din păcate, a accentuat adjunctul șefului AMR Cernăuți, opinia mondială n-a văzut acest pericol în evenimentele din 2014 din Ucraina. Dacă ar fi văzut și ar fi luat măsurile respective, n-ar fi fost această invazie în Ucraina. Ruslan Domnițak s-a arătat a fi convins că în prezent Ucraina luptă pentru securitatea întregii lumi.
Vicepreședintele Consiliului Regional, politologul Myhailo Pavliuk, a făcut o paralelă între evenimentul de la Luxemburg – începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE – și dialogul ucraineano-român de la Cernăuți despre integrarea europeană și euroatlantică a Ucrainei și despre experiența utilă în această privință a României. În acest context el a menționat că Ucraina așteaptă semnal clar de la Summit-ul NATO de la Washington, care va avea loc în luna iulie, iar Comisia Ucraina-NATO urmează să elaboreze pașii concreți, care trebuie întreprinși pe această cale. În același spirit a vorbit un alt politolog, funcționar la Consiliul Orășenesc Cernăuți, Serghii Bostan – să ne bucure Washingtonul cu vești bune, iar România – cu un parteneriat strategic.
Diplomatul român, Nicolae Dan Constantin a remarcat că această ședință la masa rotundă a fost precedată de câteva evenimente desfășurate anul acesta tot în Sala albastră a Universității cernăuțene, inclusiv conferința consacrată securității pe flancul de est al NATO, la organizarea căreia și-a adus contribuția și Consulatul General al României la Cernăuți. El a conchis că Ucraina luptă pentru noi toți, pentru securitatea regională și globală.
Cuvintele diplomatului român au fost susținute de un alt diplomat, de Consulul de onoare al Republicii Letone la Cernăuți, Illia Hoci. El a declarat că Ucraina merită să fie membră a NATO, iar Țările Baltice, Polonia, România și altele o vor susține.
Formarea culturii de securitate întru asigurarea păcii
Profesorul universitar de la București, Constantin Hlihor, președintele Societății științifice de cercetare interdisciplinară din România, în comunicarea prezentată la masa rotundă, s-a referit la trei probleme: securitatea regională și globală, experiența României acumulată în perioada de preaderare la NATO, formarea culturii de securitate pentru asigurarea păcii și liniștii. Politica securității, a subliniat oaspetele bucureștean, trebuie să ia în considerare pericolul constant care vine de la Moscova, iar lipsa de unitate în lumea occidentală este un punct vulnerabil. Oamenii de știință din România, în perioada preaderării țării la NATO, au cercetat riscurile. În acest scop la Universitatea din București a fost creat Centrul de studii euroatlantice care funcționează și până astăzi. Din 1999, anul creării Centrului, și până în 2004, anul aderării României la NATO, a fost pusă baza culturii de securitate în societatea românească. Datorită acestei culturi de securitate n-au apărut piedici în politica României de susținere a Ucrainei în acest război, de susținere a aspirațiilor ei euroatlantice.
La Cernăuți am simțit adierea vântului euroatlantic, a recunoscut Evghen Magda, directorul Institutului pentru Politici Globale din Kiev. El a opinat că războiul declanșat de Rusia în Ucraina este și un război al Mării Negre, accentuând asupra importanței securității din Marea Neagră întru prevenirea unor războaie în viitor. Fără Ucraina este imposibil procesul euroatlantic. Ucraina are o experiență militară foarte mare, iar România – de lider în zonă. Potențialul științific în domeniul dat poate fi folosit eficient împotriva agresorului, a specificat profesorul kievean.
Asupra problemelor de securitate în triunghiul „Ucraina-România-Moldova” s-a referit Anatoli Kruglașov, șeful Catedrei de Științe Politice și Administrație Publică a Universității din Cernăuți. El a analizat succint și „brâul de securitate” pentru continentul european, care se întinde la de Marea Baltică până la Marea Neagră. Anatoli Kruglașov a venit cu ideea elaborării unei programe de studii comune de securitate pentru masterat, care poate fi aplicată atât în Ucraina, cât și în România.
În România există o programă de masterat privind NATO pentru un public mai restrâns, a dezvoltat această temă Sorin Bocancea, prorectorul Universității „Petre Andrei” din Iași. Pentru un public mai larg este nevoie de o platformă mai amplă NATO și integrarea euroatlantică. Profesorul ieșean a ținut să explice că NATO este o alianță politico-militară a țărilor democratice. Euromaidanul din Ucraina a demonstrat că poporul ei a făcut o opțiune justă și calea lui spre Europa este ireversibilă. Aderarea Ucrainei la NATO poate să dureze 5-7 ani, și ea trebuie susținută pe această cale, a conchis Sorin Bocancea.
Serghii Feduniak, doctor habilitat în științe politice de la Universitatea cernăuțeană, analizând ultimele evenimente de pe arena mondială, a subliniat că lumea se divizează mat mai mult în două tabere – democratică și antidemocratică. Aceste frontiere încă nu sunt bine schițate. Securitatea în lume depinde de eficiența politicii occidentale. Iar aderarea Ucrainei la NATO și UE trebuie să fie dinamică.
Comunicarea prezentată de George Visan, consilier la Institutul Democratic Român, a completat ideile lansate de profesorul kievean, Evghen Magda, referitor la importanța securității în Marea Neagră. Securitatea în Marea Neagră are un impact asupra economiei mondiale și din acest punct de vedere crește importanța colaborării Ucrainei și României în această zonă. George Visan este de părerea că aderarea Ucrainei la NATO va fi un proces mai scurt decât cel parcurs de România. În cazul dat va avea pondere deosebită victoria Ucrainei asupra Rusiei.
Cum să oprim războiul și să obținem această victorie – s-a întrebat Myhailo Pavliuk, în calitate de politolog. În opinia sa, formula victoriei ucrainene prevede ajutorul militar la timp, mobilizarea industriei de apărare în țările europene, ajutorul financiar acordat Ucrainei, invitarea Ucrainei în UE și NATO, reformele democratice în Ucraina.
Asupra acestor componente ale victoriei ucrainene au atras atenția în comunicările lor și alți participanți la masa rotundă.
P.BOCANCEA
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/