Locuitorii Hlibocii îndrăgesc să se relaxeze și să culeagă ciuperci la marginile pădurii din apropierea orășelului, lângă așa-zisul „stejar lat”. Dar, de asemenea, mulți dintre ei pleacă înspre Dumbrava Roșie, precum și mai spre Cernăuți — la Hrușăuți și Voloca. Cândva, pe la începutul anilor ’80, lângă „stejarul lat” s-a filmat pelicula „Baladă despre viteazul cavaler Ivanhoe”.
Locurile de aici îți bucură ochii, în păduri fiind amenajate și zone speciale de odihnă. De aceasta au avut grijă reprezentanții Ocolului silvic „Cuciur” din cadrul Filialei Cernăuți a Întreprinderii de Stat „Pădurile Ucrainei”. În preajma zilei profesionale a lucrătorilor din silvicultură am avut prilejul să mă întâlnesc cu pădurarul-șef, Ruslan Mațco.
— Ocolul nostru, — povestește domnul Ruslan, — este comparativ nu mare — cuprinde 2905 ha. Este vorba despre 45 sectoare de pădure, 36 dintre care țin de Parcul regional peisagistic „Cernăuți”. Plantațiile sunt, preponderent, din specia foioaselor — fag, carpen, stejar… Protecția pădurilor o asigură șase colaboratori de-ai noștri, teritoriul întinzându-se de la marginile Hlibocii până la Cernăuți, la hotar cu Gospodăria silvică militară și Ocolul silvic „Storojineț”. Anual efectuăm lucrări de iluminare și curățire pe o suprafață de 26-28 ha. În acest an, este planificat de a realiza defrișări de acces pe o suprafață de 166 ha, precum și de rărit — 5 ha. Arborii de peste 120 de ani sunt tăiați, iar pe locurile lor sădim puieți noi. În cadrul programului lansat de Președintele țării, am împădurit 1,9 hectare, acolo unde n-a crescut nicicând codru verde.
Ruslan Mațco este reprezentantul unei dinastii de pădurari. Strămoșul său a fost pădurar, bunicul, de asemenea, a muncit în acest domeniu, iar fratele bunelului a lucrat într-unul și același ocol timp de 40 de ani. Per total, familia Mațco are o experiență bogată de activitate în silvicultură de peste 100 de ani.
Pădurar-șef, domnul Ruslan a devenit cu trei ani în urmă, iar în domeniu lucrează deja de 25 de ani. Actualmente este și student al Universității de Silvicultură din Lvov (învață la fără frecvență). Însă, s-a școlit încă din copilărie pe sectorul de pădure numărul șase, de lângă satul Hlibocioc. După cum însuși mărturisește, în gospodăria părinților săi se creșteau animale și trebuia de cărat multă apă pentru a le adăpa, dar și pentru prepararea mâncării și pentru spălat. Așa că, aducea câteva zeci de găleți cu apă în fiecare zi dintr-o fântână c-o adâncime de peste 30 de metri (în imagine) și petrecea majoritatea timpului alături de tatăl său în pădure. Deci, nu-i de mirare, că știe toate potecile, râpele și izvoarele de aici. Și cât este de frumos să privești copacii sădiți de tatăl tău, de bunicul și de străbunicul!
Fie vorba, tatăl lui Ruslan Mațco a activat în calitate de pădurar, tehnician silvic și peste 10 ani a condus același ocol. Apropo, pe aici sunt și locuri incluse în patrimoniul natural al Ucrainei. Este vorba despre râpa de tisă, a doua ca mărime plantație de tisă din Ucraina, care crește la adăpostul fagilor și s-a păstrat în starea sa naturală. Probabil că, de aici provine și denumirea localității din vecinătate, Tisăuți.
Primăvara trecută, silvicultorii au creat câțiva kilometri de benzi mineralizate, drept măsură de siguranță împotriva incendiilor, deoarece multe dintre plantațiile de pădure se află lângă terenurile agricole.
La finalul discuției noastră, Ruslan Mațco i-a felicitat pe toți lucrătorii ocolului silvic cu prilejul zilei profesionale, dorindu-le pace și realizări în lucru!
Petro CHIRSTIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
