Ziua de lucru se apropia de prânz. Bănuiam că numărul celor care bat la ușa medicului de familie Larisa Covric ar trebui să fie mai scăzut puțin la această oră. Dar asta, doar mi se părea… Medicul este medic, la orișice ceas. Astfel că discuția mea cu doctorița s-a tot întrerupt pentru ca Dumneaei să le ofere celor care au apelat la ea ajutorul cuvenit și consultațiile de care au nevoie.
… În timpul anilor de școală Larisa Covric citea cu drag literatură artistică, în special poezii, fiind atrasă, totodată, și de manualele de limbă engleză. Dar, după ce a sunat ultimul clopoțel în clasa a zecea, ea a decis să-și continue studiile la Școala de medicină.
— Probabil că decisiv în acest sens a fost exemplul mamei mele, care activa la acea vreme în calitate de asistentă medicală superioară. Și eu am hotărât să-i urmez calea. După ce am absolvit Școala de medicină, în decurs de un an am lucrat în secția de boli infecțioase a Spitalului raional Hliboca ca asistentă. Mai apoi am studiat la Institutele medicale din Lvov, și respectiv Cernăuți, — mărturisește Larisa Covric.
Obținând diploma de medic, ea și-a început munca în domeniul pediatriei, ceea cu ce se ocupă, de fapt, până în prezent. Dar aici trebuie de făcut câteva precizări. Cu timpul, sfera de activitate a Larisei Covric a devenit mai largă și, având calificările necesare, Dumneaei este atât pediatru, cât și medic de familie. Iar pe lângă aceasta ocupă, de asemenea, funcția de director adjunct al Centrului de medicină primară al comunei Hliboca. Și nu întâmplător i-a fost încredințat acest post. Experiența mare de muncă și calitățile bune cu care este înzestrată vorbesc de la sine.
Actualmente doctorița Larisa Covric are în grijă 2800 de pacienți, consultându-i la cabinet, iar, după necesitate, și la domiciliu. Slavă Domnului, pentru aceste necesități este prevăzut un automobil de serviciu.
Cândva, însă, nu era chiar așa. Pentru a ajunge la pacienți, doamna Larisa a parcurs nu o dată pe jos kilometri și kilometri, străbătând nu numai străzile din Hliboca, dar și satele din vecinătate, cum ar fi drumul de pădure spre Dumbrava Roșie. În acest caz îi erau de folos și activitățile sportive, pe care le practica, între ele numărându-se… luptele libere.
Da, au fost și asemenea fapte în biografia acestei doctorițe cumsecade, care mai este, pe lângă toate, și o mamă bună a două fete, dar și o tânără bunicuță a trei nepoți. Deci, vă dorim, mult stimată doamnă, să aveți parte de bucurii din partea celor dragi și apreciere din partea pacienților!
Vasili GHEINIȘ
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/