–Stimată doamnă Cristina Paladean, suntem în preajma Zilei Limbii Române, marcată în întreg spațiu spiritual românesc la 31 august. Cred că la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, pe care o conduceți, domină o atmosferă deosebită. Or, aici sunt pregătiți profesori de română, specialiști care trudesc pe ogorul literelor române.
–Într-adevăr, anul acesta noi simțim sărbătoarea și mai profund decât altă dată, fiindcă am început anul universitar la 12 august. Deja studenții sunt în sălile de curs, deja avem ore de limba și literatura română și deja vorbim de sărbătorirea limbii române. Este sărbătoarea pe care ei o așteaptă, fiindcă limba română este limba noastră maternă, este limba prin care suntem mai aproape de patria istorică și, de fapt, este limba prin care ne identificăm ca neam, ca națiune, ca etnie.
–Istoria acestei catedre coincide în timp cu istoria Universității cernăuțene.
–Așa este. În 1875, când a fost înființată Universitatea din Cernăuți, atunci a fost deschisă și Catedra de Limba și Literatura Română. Autoritățile austriece de atunci s-au gândit și la etniile care locuiau în Bucovina – română și ucraineană – și de aceea au fost deschise două catedre – Catedra de Limba și Literatura Română și Catedra de Limba și Literatura Ucraineană. Titularul catedrei a fost Ion al lui Gheorghe Sbiera, bucovineanul nostru, educat de Aron Pumnul la Gimnaziul din Cernăuți. A fost apoi și redactorul „Foii Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina”. Ceea ce a fost benefic pentru comunitatea românească este aceea că Sbiera simțea foarte bine acest dor de patrie, dor de limba română și el a promovat limba română chiar de la începuturile studierii academice a ei la Universitatea din Cernăuți. La acele începuturi a fost o situație dificilă deoarece în anul de învățământ erau 3-7 studenți. Adică ceea ce avem și noi acum. Dacă în perioada sovietică, de exemplu, erau câte 15 studenți pe an, dacă în perioada Ucrainei Independente se alocau câte zece locuri fără taxă pentru cei care doreau să studieze limba și literatura română, anul acesta ni s-au propus opt locuri fără taxă. Cred că sunt consecințele războiului că anul acesta nu mai avem studenți în anul întâi. N-au fost doritori ca să depună documentele și să studieze limba și literatura română.
–Să sperăm că în anii următori situația se va îndrepta…
–Cu siguranță. Vreau să cred că acestea sunt consecințele războiului. Și nu numai. Au fost patru ani de învățământ la distanță. Elevii n-au beneficiat de tot bunul pentru acumularea cunoștințelor în școală. Iată, anul acesta la Facultatea de Filologie nu pot fi continuate patru programe de studiu. Au influențat asupra acestui lucru și condițiile în care ne-am aflat în luna iulie, când au fost mari întreruperi de curent electric. De aceea unii părinți, ba chiar absolvenți ai școlilor noastre s-au gândit că ar fi mai bine să-și continue studiile în România, Polonia, în altă parte, fiindcă nu știau cum vor fi condițiile din țară în plin război.
După cum am mai spus, cred că la anul următor vom avea studenți în anul întâi. Patru eleve din clasele superioare mi-au declarat că vor să studieze limba și literatura română la Universitatea din Cernăuți. Am introdus în programele noastre de studii și o dublă specializare – cea de traducător. Cei care vor candida momentan anul acesta la nivel de master, vor primi nu doar diploma de profesor de limba și literatura română, dar și de traducător de limba română. Vreau și pentru programa de studii la licență să introduc dubla specializare – ori traducător, ori comunicare.
–Așa ceva se practică în întreaga țară. Catedrele țin cont de necesitățile societății.
–Învățământul universitar în Ucraina este axat pe student. Acum nu dictează ministerul, nu dictează rectorul ori șeful de catedră. Acum dictează studentul. Sunt discipline obligatorii și sunt discipline opționale cu mai multe direcții. Și aici studentul își poate alege direcția respectivă pentru obținerea acea dublă specializare. Momentan am programa întocmită la specializarea traducere, adică profesor de limba și literatura română, profesor de literatura universală și traducător de limba română pentru nivel master. Pentru nivelul licență e mai dificil, dar planific să introduc specializarea comunicarea.
–Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți are strânse relații de colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, fapt benefic pentru ambele instituții de învățământ superior. Dar există și un alt aspect: absolvenți ai școlilor românești din regiune, care doresc să devină filologi români, se înscriu la facultatea respectivă de la Universitatea din Suceava. Vi se creează o anumită concurență?
–La capitolul admitere suntem, într-adevăr, concurenți. Dar am fost și rămânem prieteni. Avem multe programe interesante. Organizăm împreună colocviul științific „Eugen Coșeriu”, colocviul științific „Interferențe lingvistice și culturale la Cernăuți și în lume”.
–În plan științific, care teme sunt abordate de Catedra de Filologie Română și Clasică de la Universitatea cernăuțeană?
–De regulă, tematica științifică a catedrei se planifică pe o perioadă de cinci ani. Actuala tematică, prevăzută până în 2025, sună în felul următor: „Cercetarea lingvistică, literară, traductologică și metodologică română și clasică în Universitatea din Cernăuți”. Este o tematică mai vastă. După încheierea tematicii respective în anul 2025, ne propunem să ne orientăm într-o altă cercetare. Am dori să cercetăm limba română vorbită momentan în Ucraina. Ne-am propus să facem un dicționar „Limba română vorbită a școlarului”, adică să vedem cum folosesc elevii limba română și câte cuvinte posedă ei. O altă direcție ar fi cercetarea istoriei culturii românești din regiunea Cernăuți după cel de-al Doilea Război Mondial și până în prezent, precum și istoria învățământului românesc în această perioadă. De asemenea, am un plan ambițios – în 2025 se vor împlini 150 de ani de la crearea catedrei noastre. În acest plan dorim să scriem istoria catedrei, să scoatem o carte de evocări, amintiri despre catedră. Aici contez pe susținerea și contribuția absolvenților noștri.
–Să fie într-un ceas bun și dorim să aveți permanent numărul necesar de studenți la catedră, fiindcă de ei depinde într-o mare măsură dăinuirea limbii române pe aceste meleaguri mioritice.
–Vă mulțumesc.
Interlocutor: Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
