Se pare că, în contextul educației, cuvântul „reformă” se rostește mai că nu cel mai des. Și foștii, și actualii înalți funcționari, în mod regulat au vorbit și vorbesc despre aceea că, acest domeniu trebuie reformat, reorganizat, schimbat, transformat… Adesea au fost doar discuții, uneori — modificări concrete, și mai rar — inovații necesare în folosul pedagogilor, elevilor sau studenților, dar și a părinților. Cu toate că, anume participanții nemijlociți ai procesului de învățământ reprezintă baza a tot ceea ce are legătură cu sfera educațională și anume soarta lor ar trebui, în primul rând, să-i preocupe pe cei ce iau hotărâri. Se întâmplă asta în practică?, — întrebarea-i ritorică… Și, ideile reformatoare continuă să vină „pe bandă rulantă”. Despre unele dintre ele, care au fost anunțate în ultimul timp, dorim să vă povestim în materialul ce urmează.
LICEE DE PROFIL, MATERII OBLIGATORII ȘI NEOBLIGATORII, DURERI DE CAP PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Una dintre cele mai simțitoare modificări, care ar urma să intre în vigoare din anul 2027, se referă la reforma învățământului școlar. Anume atunci vor începe să funcționeze liceele de profil. Ministerul național al Educației și Științei vorbește despre aceasta într-o latură optimistă:
„Reforma școlară, care va începe în anul 2027, are ca scop să schimbe viziunea învechită asupra învățământului, să-l facă mai calitativ și de profil, ceea ce, în opinia mediului pedagogic, le va oferi elevilor mai multe oportunități pentru dezvoltarea profesională în viitor”.
Declarații frumoase, dar, în rândul profesorilor, școlarilor și părinților, ele stârnesc multe preocupări. Și nu fără temei. Spre exemplu, în Bucovina, conform Planului de perspectivă a rețelei unităților de învățământ mediu general, care vor acorda servicii de educație de profil în regiunea Cernăuți începând cu anul 2027, au fost incluse 62 de licee: 58 academice, 2 militaro-sportive, 1 de arte, 1 științific. Cu alte cuvinte, numai în 62 instituții se va putea învăța pe parcursul a 12 ani și a dobândi studii generale complete. Care va fi soarta celorlalte școli? Ele ori își vor pierde statutul (de pildă, școlile care altădată erau de 11 clase vor „retrograda” la 9 clase), ori, în anumite circumstanțe, vor înceta să mai funcționeze. Și asta, în pofida faptului că, majoritatea instituțiilor au în spate o istorie bogată și rezultate remarcabile la învățătură de-a lungul vremii.
Poate cel mai dureros va afecta acest proces învățământul în limba română, despre ce am semnalat nu o dată în paginile ziarului nostru. Numărul liceelor de profil cu predare în limba română din regiunea Cernăuți se preconizează a fi unul foarte mic, dacă nu vor interveni schimbări până la data implementării reformei. Cu toate că, în repetate rânduri, comunitatea românească a solicitat, printre altele, să se păstreze un liceu academic cu predare în limba română în oraşul Cernăuți și minim un liceu academic cu predarea în limba română în fiecare Comunitate Teritorială (CT) în care locuiesc etnici români. Acest subiect a fost abordat și în luna decembrie la Forumul românilor din Ucraina, organizat la Cernăuți. Dar, ne-am întrebat atunci, și ne întrebăm și acum: „Vom fi oare auziți?”. Nu de alta, dar, până-n 2027 nu a mai rămas mult timp, iar pașii întreprinși de autorități, în acest sens, nu sunt chiar foarte promițători pentru noi.
O altă consecință, cauzată de reforma școlară, va duce la aceea că, în clasele superioare (10-12) marea parte a elevilor ar urma să studieze în afara localității de baștină. Ei vor fi obligați sau să facă naveta zi de zi, sau să trăiască la cămin (existența cărora este o condiție necesară de funcționare a liceului de profil). E bine, e rău — chibzuiți singuri…
Și lista materiilor, care se vor studia în școala superioară, va suferi schimbări. Potrivit explicațiilor Ministerului Educației și Științei, unele discipline școlare vor rămâne obligatorii: cum ar fi, limba ucraineană, literatura ucraineană, istoria Ucrainei, limba engleză, matematica, cultura fizică, Apărarea Ucrainei. Vor exista și materii referitoare la profilul ales, dar și dintr-acelea ce vor putea fi alese în afara profilul de studiu.
„Școala superioară va avea posibilitatea de a le propune elevilor și elevelor, indiferent de locul lor de trai, un spectru mai amplu de profile, materii și cursuri, studii practice și de proiecție”, — încearcă să ne convingă cei de la minister în această privință.
Deci, în clasele superioare va putea fi ales profilul de studiu — adică materiile și cursurile, care se învață mai detaliat. Deja în cadrul propriului profil va exista posibilitatea de a alege anumite discipline care țin de acest profil. Aceasta se numește individualizarea profilului ales. Afară de aceasta, „pentru o dezvoltare multilaterală a personalității elevului cu luarea în considerare a intereselor lui” va trebui de ales și unele materii ce nu au legătură cu profilul ales. Mai exact, în esență, fiecar școlar își va forma propriul program și traiectoria educațională.
În ceea ce privește profilele, Ministerul Educației remarcă că, vor fi propuse spre studiere câteva zeci de profile, dar relativ ele toate pot fi împărțite în trei categorii tematice: cea filologică (limba și literatura ucraineană, limbile străine), STEM (știință, tehnologii, matematică), socio-umanitară (istorie, jurisprudență, psihologie, sociologie).
Cei de la minister mai subliniază că, clasa a zecea va fi pentru elevi mai mult pentru adaptare. Adică, se va acorda mai multă atenție materiilor obligatorii. Totodată, programul disciplinelor de profil va fi îndreptat spre a familiariza școlarii cu profilul ales. Aceasta le va permite elevilor dintr-a zecea să se convingă de certitudinea profilului ales, iar, în caz că doresc, să-l schimbe. Drept urmare, în clasele 11-12 numărul materiilor opționale va crește proporțional, iar a celor obligatorii, evident, se va micșora.
LICEELE PROFESIONALE ȘI COLEGIILE POT FI UNITE, SAU INCLUSE ÎN „NUCLEU”
Nu va ocoli mâna reformatorilor nici unitățile de învățământ preuniversitar specializat și tehnico-profesional. Ele, de asemenea, urmează să fie reorganizate. În acest scop a fost întocmit un proiect de recomandări în ceea ce privește formarea rețelei instituțiilor de învățământ profesional și preuniversitar specializat pentru anii 2026–2028.
„Rezultatul reorganizării ar trebui să fie formarea unor „nuclee” de instituții de învățământ – instituții puternice care să îndeplinească criterii clare și să devină baza unei noi rețele de educație. Se planifică că, lor li se vor alătura și alte instituții”, — spune Ministerul Educației.
Conform ideei acestuia din urmă, în centrele regionale, „nuclee” vor putea deveni instituțiile în care învață cel puțin 800 de studenți, iar însăși instituția are o rată de angajare a absolvenților peste trei ani de la sfârșitul studiilor — de cel puțin 60%, de îndeplinire a solicitării de stat — de cel puțin 75 %, cu fond special – nu mai puțin de 20% din bugetul instituției.
Pentru centrele raionale, acești indicatori ar trebui să fie de cel puțin 500 de studenți, îndeplinirea solicitării de stat la nivel de 75% și mai mult, ponderea fondului special — nu mai mică de 15%, iar rata de angajare a absolvenților peste trei ani de la sfârșitul studiilor — de cel puțin 60%.
Prin urmare, este de așteptat ca liceele profesionale și colegiile mai puțin puternice să fie incluse în „nucleu”, sau să fie unite între ele. Acest lucru va contribui la adunarea unui număr necesar de studenți, de care ar trebui să dispună instituțiile care fuzionează: 600 de persoane — în orașele de importanță regională, 400 — în raioane.
Potrivit proiectului documentului, propunerile privind actualizarea rețelei ar trebui înaintate de grupurile de lucru care se vor forma la nivelul centrelor regionale (orașului Kiev) cu suburbiile lor și la nivel de raioane. Grupurile de lucru ar urma să analizeze datele statistice și analitice pentru fiecare instituție de învățământ și să prezinte propuneri de reorganizare până la 30 iunie 2025. După aceea, fondatorii instituțiilor trebuie să aprobe un plan de reorganizare pentru perioada 2026-2028 până la 31 decembrie 2025.
GRĂDINIȚE „PE ROATE”
Această idee arată cel mai „interesant” printre toate inițiativele care au sosit în ultima vreme dinspre șefii învățământului. Ce-i drept, în comparație cu cele două precedente, la care ne-am referit mai sus, aceasta se află, deocamdată, în stadiu de propunere și trebuie să parcurgă procesul de dezbatere.
Subiectul discuției îl reprezintă grădinițele mobile, care se planifică a fi create în Ucraina. Un proiect în acest sens a fost propus spre dezbatere publică de către Ministerul Educației și Științei.
O grădiniță mobilă este definită drept „un tip de organizație de activitate educațională care oferă servicii educaționale în domeniul învățământului preșcolar la locul de reședință al copiilor – în special, folosind sau în baza unui vehicul special echipat pentru furnizarea unor astfel de servicii”.
Potrivit proiectului ministerial, grădinița mobilă poate acorda servicii educaționale fie într-un mijloc de transport, fie de către o echipă mobilă de pedagogi într-o incintă staționară special adaptată (dispunând de un spațiu de 2,5 metri pătrați per copil).
Se așteaptă ca, grădinițele mobile (cu proprietate de stat sau municipală) să fie create dacă nu există posibilitatea de a fonda instituții de învățământ preșcolar de alte tipuri în cadrul accesibilității teritoriale pentru copii.
Fondatorul unei grădinițe mobile trebuie, printre altele: să țină cont de locul de organizare a activităților educaționale cu copiii într-un mediu educațional sigur, sănătos și incluziv; să asigure transportul lucrătorilor pedagogici (echipei mobile) la locul de desfășurare a educației preșcolare și înapoi; să asigure resursele necesare (pentru joacă, didactice, științifico-metodologice, tehnico-materiale, informaționale) în conformitate cu lista orientativă, aprobată de organul central executiv în domeniul educației și științei; să asigură mijloace pentru acordarea primului ajutor medical; să asigură materiale pentru igiena personală a copiilor, apă potabilă etc.
Locul de staționare (parcare) a autovehiculului (grădiniței mobile) trebuie să fie în conformitate cu regulile de circulație. Se recomandă ca aceasta să aibă loc fie în imediata apropiere a unui loc de joacă pentru copii, fie într-un spațiu unde se poate amenaja un loc de joacă modular/mobil cu o cotă minimă de 7,5 metri pătrați per copil. În același timp, zona respectivă trebuie marcată cu indicatoare corespunzătoare — drept teritoriu cu acces limitat („Grădiniță mobilă”).
Se menționează că, într-o perioadă specială, cum este războiul, amplasarea vehiculului în care se desfășoară activități educaționale ar trebui să fie în apropierea unei structuri de protecție a apărării civile (în special, a adăposturilor).
Principala formă de organizare a activităților educaționale într-o grădiniță mobilă urmează să se desfășoare în format cu prezență fizică (de regulă, după un program stabilit, dar cel puțin de două ori pe săptămână). Programul de lucru și logistica grădiniței mobile sunt aprobate de fondator (sau de un organism autorizat de acesta) înainte de începerea activităților acesteia.
Totodată, se recomandă ca grădinița mobilă să funcționeze cel puțin 5 luni pe parcursul anului calendaristic. Cu fiecare grup de copii — cel puțin de două ori pe săptămână timp de două ore.
Finanțarea activităților unei grădinițe mobile poate fi efectuată pe cheltuiala fondatorilor, creditelor bugetare, contribuțiilor părinților, asistenței caritabile și a altor surse neinterzise de lege.
Toate aceste lucruri sunt specificate în proiectul ministerial „Regulamentul privind grădinița mobilă”, care poate fi descărcat pentru revizuire de pe site-ul oficial al Ministerului Educației și Științei. Comentariile și sugestiile sunt acceptate până pe 22 ianuarie 2025 la adresa de e-mail: svitlana.nerianova@mon.gov.ua.
De asemenea, se anunță că rezultatele dezbaterilor vor fi publicate pe site-ul oficial al Ministerului Educației și Științei – în cel mult două săptămâni de la luarea deciziilor pe baza rezultatelor discuției.
Gheorghe SEMENIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
