Interviu cu șeful Secției învățământ a Comunității Teritoriale Herța, Minu Pavalachi
– Domnule Minu, recent Departamentul Educație și Știință din cadrul Administrației Militare
Regionale Cernăuți a comunicat despre închiderea a șase scoli din regiune, care aveau un număr
foarte mic de elevi. În această listă figura și Școala primară din Crihănești – un cătun al satului
Probotești. Se argumentează că acolo nu există adăpost pentru apărarea antiaeriană și elevii vor
frecventa Gimnaziul din Probotești al CT Herța.
– Chiar de la bun început voi preciza că nu este vorba de închiderea școlii, ci de suspendarea
temporară a funcționării ei. În anul precedent de învățământ am avut acolo șapte elevi în clasa a
patra. Ei au trecut în clasa a cincea la Gimnaziul din Probotești. În clasa întâi au fost înscriși numai
doi elevi. Prin urmare, nu putem menține trei pedagogi la doi elevi. Ei vor învăța la Gimnaziul din
Probotești, iar pe pedagogi i-am asigurat cu loc de muncă. Când numărul de elevi va crește în acest
cătun, Școala primară va fi redeschisă și va funcționa în mod normal.
– Școlile cu elevi puțini este una din cele mai complicate probleme în organizarea rețelelor de
învățământ la ora actuală, cu atât mai mult că instituțiile de învățământ sunt finanțate de
comunitățile teritoriale la care acestea aparțin.
– Este o problemă și pentru Comunitatea Teritorială Herța, unde funcționează 12 școli – 11 școli
cu limba română de predare și o școală ucraineană – Liceul nr.1 din Herța. Avem și 5 grădinițe – 4
românești și una ucraineană. Problema dată nu a apărut odată cu crearea Comunității, ci este mai
veche și este rezultatul situației demografice și plecării multor familii la muncă peste hotare.
Conducerea Comunității Teritoriale, „moștenind această povară”, a procedat în felul următor.
Deoarece guvernul asigură salariile cadrelor didactice după numărul elevilor, în comunitatea
noastră n-a fost concediat nici un pedagog, n-a fost închisă nici o școală, ci se caută mijloace
bănești suplimentare pentru a asigura salariile tuturor pedagogilor. Până la sfârșitul anului în curs
trebuie să aducem în bugetul Comunității circa 2 milioane grivne anume pentru salariile
pedagogilor. Este o problemă complicată, dar trebuie rezolvată neapărat. E ușor să concediezi pe
cineva, chiar dacă acesta este un bun specialist, este ușor să închizi o școală, dar cu mult mai greu
e să găsești apoi cadre didactice, să redeschizi o școală. Trăim cu speranța că va fi pace, situația se
va schimba spre bine și nu ne vom confrunta cu asemenea probleme.
– Dacă am abordat chestiunea finanțării școlilor, V-aș ruga să concretizați cât s-a cheltuit pentru
pregătirile către noul an de învățământ.
– Din bugetul comunității au fost alocate în acest scop 500 mii grivne. Ele au fost folosite la
finanțarea reparațiilor curente la mai multe instituții de învățământ. În unele săli de clasă au fost
schimbate podelele. Reparații capitale, de înlocuire a sistemului termic, sunt înfăptuite la Liceul
din Molnița. Aici au fost repartizate alte 500 mii grivne.
– Nu demult a fost o informație că unele instituții de învățământ vor primi noi autobuze școlare.
Este vorba de cele care anterior au transmis autobuzele lor pentru necesitățile Armatei
Ucrainene. În lista alcătuită de Administrația Militară Regională figurează și Comunitatea
Teritorială Herța.
– Da, vom primi două autobuze școlare noi. Ele costă 6 milioane grivne, dintre care 800 mii
asigură Comunitatea din bugetul său. Un autobuz va circula la Hreațca, iar altul – la Târnauca.
Deoarece Liceul din Târnauca are un autobuz mai vechi, acesta va fi dat Școlii din Satul Mare, unde
va avea un itinerar mai scurt.
– Zilele acestea, colegii noștri de la Audiovizualul public regional V-au solicitat un interviu, în
care ați accentuat că absolvenții școlilor românești, inclusiv din ținutul Herței, cunosc bine limba
de stat – ucraineana, fapt atestat de rezultatele lor la testările independente externe.
– În ultimii doi ani elevii herțeni obțin foarte bune rezultate atât la olimpiadele școlare, cât și la
testările independente externe. Doar testele la asemenea obiecte ca istoria, biologia, chimia sunt
susținute de ei în limba ucraineană. Ei concurează la egal cu absolvenții școlilor ucrainene. Același
lucru l-am explicat și vinerea trecută, la întâlnirea reprezentanților școlilor românești din regiunea
Cernăuți cu adjunctul ministrului Educației și Științei al Ucrainei, care s-a aflat într-o vizită de lucru
în ținutul nostru. Am făcut și o explicație în ceea ce privește cota de predare a obiectelor în limba
ucraineană în școlile noastre românești. În acest an de învățământ, care va începe la 1 septembrie,
în clasa a cincea urmau să fie predate în limba ucraineană 20 la sută din obiecte. Deoarece în țară
e război, iar unii elevi sunt plecați peste hotare împreună cu părinții, s-a hotărât să se amâne cu un
an aplicarea acestei cerințe. Legea educației în vigoare se referă nu la programa de învățământ, ci
la numărul de ore la obiectul respectiv. Aceasta înseamnă că 20 la sută din numărul total de ore
prevăzute la un obiect concret vor fi predate în limba ucraineană, iar 80 la sută – în limba română.
Și așa mai departe.
– Sunt mulți elevi plecați cu părinții peste hotare?
– Sunt, dar important este că ei țin legătura online cu școala natală, online sunt prezenți la lecții,
fac temele de acasă. Deci, participă la procesul de învățământ.
Avem angajați în colectivele noastre pedagogice și trei profesori din regiunea Donețk, din numărul
celor refugiați și găzduiți în localitățile herțene. Ei sunt foarte recunoscători că li s-au creat
posibilități ca să lucreze.
– Vă dorim succese în anul de învățământ care în curând va începe.
Interlocutor: Vasile CARLAȘCIUC
