Mai demult, oamenii trăiau doar din creșterea animalelor și cultivarea pământului. Astfel, pe toată perioada verii, se cosea iarba, se usca și apoi era transportată acasă, pentru a fi la iarnă ca hrană pentru vite, oi, cai sau ce animale ținea omul.
În vechime, cositul ierbii avea o mare importanţă într-o gospodărie. Din timp, bărbații își pregăteau coasele pentru a trage prima brazdă. „Niciodată nu se începe’ cosâtu’ într-o zi de marți, numa’ de luni sau în alte zile, ca să șie lucru cu spor”, – spuneau străbunicii noștri.
Pentru să fie lucrul mai cu spor, se organizau clăcile (clacă – muncă colectivă benevolă prestată de țărani pentru a se ajuta unii pe alții și care adesea este însoțită ori urmată de o mică petrecere, de glume, povestiri etc).
Dimineața, la răsăritul soarelui, cosașii erau deja în brazdă. Înainte de toate, munca începea cu bătutul coasei. Flăcăii se adunau atunci când aveau de cosit și începeau să culce iarba la pământ până să se scuture de rouă. Apoi, în timpul lucrului, coasa era ascuțită din când în când cu o cute (piatra de ascuțit), ținută într-un toc, la șold. Și pentru a trece vremea, feciorii fluierau sau cântau.
Și cum cosașul a mers devreme și masa nu era pregătită, după ce se lua roua, femeile veneau cu mâncare. Munca femeilor era aceea de a împrăștia fânul cu furca de lemn sau greblă pentru a-l prinde soarele amiezii…
Elevii clasei a 3-A de la Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna au decis să promoveze obiceiurile de altădată. Coordonați de învățătoarele lor Angela Ursachi și Ileana Criștofeac, „clăcașii” din clasa a 3-A, îmbrăcați în portul popular, au pornit din zori, așa cum cere obiceiul, cu coasele pe umăr la muncă. Băieții au cosit, iar fetele au împrăștiat brazdele, au adus apă, au pregătit masa cu bucate. La final, totul s-a lăsat cu un ospăț pe cinste, urmat de cântec și bună dispoziție.
„Aducem mulțumiri tuturor celor care au avut grija ca acestă manifestare să aibă loc: părinți, colegi, prieteni și nu în ultimul rând – eroilor principali ai evenimentului – copiilor. Tradițiile nu mor dacă există asemenea oameni minunați, care sădesc în sufletele copiilor semințele iubirii și respectului față de tot ceea ce au construit generațiile bunicilor noștri”, — notează cei de la Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna.
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
