Poporul român are una dintre cele mai vechi și frumoase tradiții pentru început de primăvară, asociind renașterea naturii cu renașterea spirituală. Legenda Mărțișorului a fost creată de români pentru a intra în istorie cu aura purității spirituale, a fericirii și iubirii. Așa a apărut Mărțișorul – un mic obiect de podoabă, împletit din două fire – de culoare roșie și albă, care se prinde la haină în dreptul inimii la 1 martie și se poartă în decursul întregii luni, ca apoi să fie legat, în semn de noroc, pe o ramură îmbobocită sau deja înflorită a unui pom fructifer. În calendarul popular românesc chiar și prima lună a primăverii este numită Mărțișor. Este „luna de început”, după cum a numit-o scriitorul și savantul enciclopedist Bogdan Petriceicu Hașdeu – luna cu care începe anotimpul înfloririi, luna cu care în vechime începea anul românesc.
Tradiția încetățenită de-a lungul veacurilor prevede proslăvirea primăverii prin cântece și dansuri, tradiție la care a revenit comunitatea românească din regiunea Cernăuți cu aproape patru decenii în urmă, când a început cu adevărat perioada de renaștere național-culturală. Festivalurile Mărțișorului din localitățile românești ale ținutului nostru au devenit evenimente principale ale anului. Ele sunt acei „vestitori” muzicali, care anunță sosirea primăverii spirituale.
Talisman protector al românilor
Festivalul „Mărțișor”, desfășurat sub egida Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, a ajuns la cea de a 28-a ediție. În prima duminică a lunii martie el și-a adunat în sala Palatului Academic din Cernăuți publicul fidel și a însuflețit să iasă în scenă unele dintre cele mai bune colective de amatori din mai multe localități românești ale regiunii. Ca și precedentele festivaluri, actualul a avut un scop de caritate: s-au adunat bani pentru necesitățile apărătorilor de etnie română, aflați pe frontul din estul Ucrainei. Președintele Societății „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, a anunțat chiar de la bun început că la Festivalul „Florile Dalbe” de la finele anului trecut au fost adunate 4.780 de grivne. La această sumă s-au mai adăugat 3 mii de grivne, donate de Societatea „Doamnele Române” și întreaga sumă a fost înmânată unui militar grav rănit din Ținutul Herței. Participanții la festival au cinstit printr-un minut de reculegere memoria celor 1.500 de bucovineni căzuți pe câmpul de luptă și a activiștilor Societății „Mihai Eminescu”, Nicolae Mintecu, profesor de română și rapsod popular, și Nicolae Toma, redactorul-șef al „Zorilor Bucovinei”, plecați recent la cele veșnice.
În mesajul său de salut, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a menționat că Mărțișorul, ca simbol al purității, dragostei și sacrificiului, precum și ca talisman protector al românilor, este inclus în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial a UNESCO.
Moderatorii evenimentului, Marinela Cârciu și Cătălin Șcerbaniuc, au început să dirijeze „parada” talentelor populare. Onoarea de a deschide festivalul i s-a acordat unui colectiv artistic de copii cu denumirea „de primăvară” – „Mugurel” – de la Gimnaziul „Vector” din suburbia Horecea, condus de profesoara de muzică Delia Rusnac. De altfel, el s-a bucurat de o astfel de încredere și la precedentul festival „Florile Dalbe”. Acum elevii de la Horecea au proslăvit florile primăverii. Ei au fost înlocuiți pe scenă de elevii de la Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna, încurajați de învățătoarea lor Angela Ursachi. Ansamblul lor se numește „Vestitori ai bucuriei” și deja au cunoscut bucuria aprecierii chiar și în România. Fac cu încredere primii pași în activitatea artistică și elevii din Ansamblul „Speranța” de la Liceul „Lider” „Ion Neculce” din Boian, creat de profesoara Elena Toma. A întregit evoluarea discipolilor săi însăși Elena Toma, în duet cu fiica Melissa. Un alt duet din Boian a fost cel al surorilor Anastasia și Sofia Poclitar.
Între colectivele vocale vom menționa „Urmașii lui Ștefan” din Mahala (conducătoare Elena Nandriș) și „Tălăncuța” din Oprișeni (conducătoare Veronica Rusu), colective cunoscute și peste hotarele regiunii și țării. A încântat publicul și grupul folcloric „Plai” din Godinești (conducătoare Carina Scripcaru). Recent acest colectiv a participat la un concurs de folclor din Iaremce, regiunea Ivano-Frankivsk, devenind laureat.
Mărțișoare muzicale au dăruit spectatorilor soliștii Cristina Masichevici din Carapciu, Cristian Ruști din Boian, Alina Capalb din Horbova, surioarele Andreea și Lia Amari din Carapciu, Daniela Chibac din Cernăuți, precum și cunoscutele cântărețe Ala Caștelean și Natalia Proțiuc.
Au onorat publicul cu prezența lor Grupa entofolclorică „Țărăncuța” din Marșinți (conducătoare Sofia Roșca), cele trei grupe vocale formate din participanții la Corul „Dragoș Vodă” .
Au cules aplauze îndelungate dansatorii din Ansamblul „Alunelul” din Horbova (conducător Iulian Buzduga) și Ansamblul „Mugurel” din Pătrăuții de Jos (conducătoare Larisa Chedic și Natalia Balan).
Dacă la începutul festivalului pe scenă s-a aflat Orchestra de instrumente populare dirijată de maestrul Nicolae Hacman, Artist emerit al Ucrainei, în final a evoluat Orchestra „Dinastia” din Ceahor, conducător Marian Gabor, care a demonstrat că și locuitorii din acest sat cu populație mixtă țin la tradiția și la cântecul românesc.
–Pentru micii artiști din ansamblul „Speranța” festivalul a adus o mare bucurie, consideră conducătoarea lui Elena Toma. Copiii sunt dornici de a ieși pe scenă, de a vedea cum evoluează vârstenii lor din alte părți. Colectivul nostru a fost creat la finele anului 2023, dar am reușit să-i duc la evenimente culturale și în România. Așa că progresăm.
–Am venit la festival cu două grupe de dansatori din Ansamblul „Mugurel” – grupa mare și grupa mică, spune Natalia Balan din Pătrăuții de Jos. În ansamblu sunt trei grupe de vârstă. Ne ajută foarte mult părinții. Ei suportă mai toate cheltuielile. Nu avem costume pentru toți dansatorii, de aceea grupa mare folosește costume naționale rămase de la strămoși. În aceasta și constă valoarea lor.
Feerie creată cu bagheta fermecată și cu vioara maestrului Nicolae Hacman
Este semnificativ faptul că anume la 1 martie, la Cernăuți a avut loc unul dintre cele mai frumoase spectacole ale Mărțișorului din anul curent. Violonistul virtuos și dirijorul a două orchestre de instrumente populare „Plai bucovinean” și „Mugurelul”, Nicolae Hacman, Artist emerit al Ucrainei, a adunat în sala Filarmonicii Regionale „Dmytro Gnatiuk” un public îndrăgostit de cântecul românesc. Programul de concert a inclus melodii și cântece mai din toate zonele etnografice, populate de români. „Ghizi” ai acestei „geografii spirituale” au fost talentați instrumentiști și interpreți aleși de maestrul Nicolae Hacman. Acest lucru a fost anunțat de pe scenă, înainte de primele acorduri ale concertului de către moderatorii interpreți Ana-Maria Calancea și Iurie Levcic, accentuând că vor răsuna „melodii din comoara neamului”. Melodia de deschidere a concertului a fost „Hora Mărțișorului”, după care au urmat alte două melodii prelucrate de regretatul acordeonist și dirijor de la Chișinău, Mihai Amihalachioaie, originar din Molnița Herței. Apoi au ieșit în scenă copiii din Formația vocal-folclorică „Perla” de la Școala Populară de Artă „Ciprian Porumbescu” cu cântece de primăvară. Aceste voci cristaline au cucerit simpatiile publicului spectator și juriului la diferite festivaluri și concursuri folclorice internaționale. După evoluarea elevilor săi a cules aplauze îndelungate și instructoarea lor, interpreta Ana-Maria Calancea, care a propus două piese complet diferite ca ritm „Doi voinici din lumea mare” și „Dar-ar naiba-n tine dragoste”.
Nu pentru prima dată evoluează, fiind acompaniată de instrumentiștii lui Nicolae Hacman, solista Filarmonicii cernăuțene Alina Bobul. În cununa muzicală a Mărțișorului ea a pus două cântece care se bucură de mare popularitate – „Radu mamei” și „În grădina lui Ion”. O altă interpretă, Taisia Strugaru, a ieșit în scenă cu cântul care proslăvește floarea dragostei – trandafirul. În textul cântecului „Trandafir de la Moldova” ea a introdus și cupletul care începe cu „Trandafir din Cernăuți”. Este o practică destul de cunoscută, pe care și-o permit interpreți vestiți ai acestui cântec îndrăgit în întregul spațiu spiritual românesc.
Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă din Cernăuți, și Natalia Andreș, director-adjunct, din Tărăsăuți s-au inclus în programul de concert, de asemenea, cu cântece devenite șlagăre, din repertoriul vestiților soliști. Iurie Levcic a interpretat piesele „M-am născut lângă Carpați” și „Verde-i frunza, verde-i iarba”, iar Natalia Andrieș și-a ales două cântece din zona de sud a României, între care fiind șlagărul „Constantine, Constantine”.
Tot mai des preferă scena și solistul Igor Rața, profesor la Colegiul de Arte din Cernăuți. El s-a bucurat de succes și în cadrul actualului concert de muzică populară românească.
La fel ca soliștii vocaliști, au fost aplaudați și soliștii instrumentiști din Orchestra „Plai bucovinean”. Pentru tânărul acordeonist, Valeriu Nistor, aceste aplauze au fost duble. Concertul de la Filarmonică a coincis cu ziua lui de naștere. Și-au demonstrat măiestria interpretativă fluierarul Boris Burduja și, desigur, violonistul Nicolae Hacman. Oare poate fi un concert de primăvară fără melodia „Ciocârlia”, interpretată cu atâta virtuozitate de maestrul Nicolae Hacman?!
În final, sub bagheta lui Nicolae Hacman au evoluat ambele orchestre – „Plai bucovinean” și „Mugurelul” de la Școala Populară de Artă „Ciprian Porumbescu”.
–Putem spune, și pe bună dreptate, că Nicolae Hacman a fost unul dintre primii inițiatori ai Festivalului „Mărțișor” din regiunea noastră, afirmă Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă. A făcut-o prin dorința de a renaște frumoasele tradiții românești. El conduce cinci orchestre de instrumente populare, două dintre care au evoluat la concertul de la Filarmonică: „Plai bucovinean” și „Mugurelul”. El a scris partiturile pentru instrumentiști, el i-a invitat pe vocaliști. Orchestra „Plai bucovinean” este alcătuită din instrumentiști profesioniști. Nucleul ei îl constituie cei șase muzicanți din Orchestra „Plai” cu care s-a proslăvit Nicolae Hacman în Europa. La ei s-au alăturat și alți instrumentiști. Deoarece această orchestră îi acompaniază pe vocaliștii care participă la mai multe festivaluri organizate de Centrul Bucovinean de Artă, am hotărât ca ea să fie numită „Plai bucovinean”. Școala Populară de Artă „Ciprian Porumbescu” funcționează de zece ani, iar Nicolae Hacman, oricât de ocupat este, s-a angajat chiar în al doilea an de activitate să conducă Orchestra noastră – „Mugurelul”.
A fost un concert de zile mari și sperăm că sub razele binefăcătoare a artei populare românești se vor desface mugurii tinerelor talente.
Duminică marcată de culorile albă și roșie
La 2 martie a fost și duminica Mărțișorului la Noua Suliță. La Casa de cultură din oraș s-a desfășurat ediția ordinară a Festivalului de artă populară „Mărțișor”, care a avut și un scop caritabil. Pe scena festivalului au evoluat grupuri vocale și de dans, interpreți solo și muzicanți din comunitățile Noua Suliță, Mămăliga, Vancicăuți și Cernăuți. Festivalul de primăvară a reunit comunitatea, reprezentanți ai administrației locale, invitați de onoare și oameni de binefacere. Nu au răsunat doar cântece, ci și cuvinte de recunoștință și sprijin.
Maria Nicorici, primarul CT Noua Suliță, și-a exprimat recunoștința față de toți participanții pentru organizarea evenimentului și pentru că s-au alăturat colectării de fonduri în scopuri caritabile pentru sprijinirea Forțelor Armate Ucrainene.
În timpul evenimentului, primarul a înmânat aproape 9.000 grivne lui Bogdan Stoliarciuk, care produce drone și echipamente de război electronic pentru apărătorii din comunitate. Datorită curajului și dedicării lor, putem sărbători astăzi sub cerul liniștit.
La ambele festivaluri – de la Cernăuți și Noua Suliță – a reușit să participe Grupa etnofolclorică „Țărăncuța” din Marșinți.
–Este o coincidență fericită. Am evoluat printre primii la festivalul din Noua Suliță, unde am interpretat două cântece: „Vară, vară, primăvară” și „Satul meu de lângă Prut” compus de mine, spune Sofia Roșca. De la Marșinți au participat la festivalul din Noua Suliță două tinere soliste, cu talent deosebit – Carina Ștefanesa, care lucrează sub îndrumarea vestitei artiste Natalia Moghilevska și participă la concursuri internaționale, Daria Agratina, care o are ca îndrumătoare pe Alina Maieruța. Iar la Cernăuți „Țărăncuța” s-a prezentat cu două cântece autentice „Ileană, Ileană” și „Marine, la nunta ta”.
Festivaluri ale Mărțișorului au avut loc și în alte comunități românești din regiune. În ele au predominat mesajele muzicale despre pace, primăvară, mamă.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
