–Doamnă Lilia Holomeniuk, în prima jumătate a toamnei din anul curent ați realizat trei proiecte muzicale la Cernăuți, în orașul Dumneavoastră drag. Trei proiecte originale în felul lor, având un singur scop – propagarea pieselor muzicale de valoare deosebită, care pot pătrunde până în adâncul sufletului omenesc. Această muzică te face să meditezi. Sunetele, ca și cuvintele, poartă un mesaj filosofic profund. Realizând primul proiect, i-ați invitat pe admiratorii talentului Dumneavoastră în curtea Casei-muzeu „Olga Kobyleanska” din centrul nostru regional.
–Da, i-am invitat „în ospeție” la Olga Kobyleanska, în adevăratul sens al acestui cuvânt. Pentru a crea o atmosferă de epocă, am îmbrăcat chiar și o rochie modelată după cea a vestitei scriitoare. Mi-am pus pianul în preajma unui pom fructifer și am ales piesele muzicale îndrăgite de Olga Kobyleanska, piese care răsunau foarte des în saloanele din Cernăuți în perioada secolului al XIX-lea. Muzica, ce a răsunat în curtea Casei-muzeu a Olgăi Kobyleanska, a fost și o ilustrare a unor scurte comunicări despre rolul femeii în societate. Această temă nu și-a pierdut actualitatea nici în zilele noastre. Vorbind despre feminism, se cere menționat faptul că femeile nu se tem să-și asume responsabilitatea pentru soarta poporului, ceea ce vedem și acum, când războiul crunt n-a înfrânt voința femeilor ucrainene.
Femeia este ocrotitoarea vieții, iar viața înseamnă iubire. Am ales piese din perioada vieții Olgăi Kobyleanska, piese muzicale în care predomină acest motiv. N-am putut să nu mă refer la Chopin, Liszt – compozitorii preferați ai scriitoarei. Cu un an în urmă am susținut ceva asemănător – un program din istoria muzicii bucovinene, în care am inclus piese de Carl Miculi, Ciprian Porumbescu. Programul a fost intitulat – „Acesta-i Cernăuțiul, drăguță!”. La micul concert din curtea Casei-muzeu „Olga Kobyleanska” m-a acompaniat la vioară Marian Zubjinski.
–În următoarea sâmbătă ați susținut un concert în Catedrala gotică „Inima lui Hristos” din Cernăuți. L-ați intitulat „Liniile sufletului”, avându-l alături pe chitaristul Franț Pirnaci din Kiev. Bardul Franț Pіrnaci este cunoscut pentru interpretarea creațiilor poetice ale lui Taras Șevcenko, Lina Kostenko, Vasyl Symonenko, Ruslan Prokopenko, Alla Koh. Ca solist-chitarist, el a pus pe muzică și a înregistrat colecția „Poezie Spirituală” a Olgăi Asauliak sub forma a 10 albume ezoterice. El nu consideră că face muzică de autor, ci, mai degrabă, este o citire muzicală a versurilor. Însă acest gen de citire a armonizat cu piesele muzicale interpretate de Dumneavoastră la pian.
–Acest concert a avut ca bază o altă idee: cum trebuie să fie liniile sufletului, când oamenii din zilele noastre se confruntă permanent cu situații de stres. Liniile sufletului trebuie să ducă spre lumină, speranță, spre o renaștere internă. Acesta a fost un scop al programului, iar al doilea – propagarea muzicii ucrainene, prin includerea pieselor de Lysenko, Revuțki, Barvynski, Kosenko, Zaremba, Kolessa. Muzica înălțătoare a acestor compozitori, interpretată la pian, a răsunat minunat în sala enormă a catedralei aflată încă în reconstrucție. Se reînnoiesc lăcașele de cult, se primenește sufletul omului. Această atmosferă a fost creată și de strunele fermecate ale chitarei lui Franț Pirnaci, vechiul meu cunoscut. El a ales pentru acest concert versuri de Lina Kostenko și Alla Koh. Cuvântul lor poetic este acea rază de lumină care pogoară spre sufletul omului pentru a-l înnobila.
–Cel de-al treilea concert, care, de asemenea, s-a bucurat de un mare succes în rândurile publicului spectator, a avut un specific aparte – a înmănuncheat piese interpretate la pian la patru mâini. De data aceasta ați ales Sala de orgă a Filarmonicii din Cernăuți.
–Într-adevăr, piese pentru pian la patru mâini se întâlnesc mai rar, dar ele au un farmec aparte. Partenera mea la pian a fost Margareta Kozlova din Kiev. Ne cunoaștem încă din copilărie, iar acest concert a fost rezultatul prieteniei noastre. El a fost consacrat Cernăuțiului – orașul meu iubit. În program am inclus și o piesă compusă de Margareta Kozlova, precum și mai multe creații de Ana Șegal, compozitoare din Israel. Într-un fel ele sunt legare de Cernăuți – „micul nostru Paris”. L-am numit „La intersecția Europei”.
Finalul concertului a fost încununat de un buchet de melodii ale regretatului compozitor cernăuțean, Volodymyr Ivasiuk.
–Mult stimată Lilia Holomeniuk, proveniți dintr-o familie mixtă – româno-ucraineană. Anterior ați cântat la pian la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, precum și în cadrul unui festival organizat de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. Ați ales pentru aceste ocazii piese de celebrul compozitor român Ciprian Porumbescu. Veți include în vastul repertoriu al Dumneavoastră și creații ale altor compozitori români?
–În curând voi susține un concert în România. Voi face cunoștință cu muzicieni români și cred că aceasta va servi drept imbold la realizarea planurilor mele.
–Vă dorim succese încântătoare în activitatea concertistică, or, după cum spunea un mare filosof, „fără muzică viața ar putea fi o eroare”.
–Vă mulțumesc din suflet.
Interlocutor:Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
