Duminică, 15 martie, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți a poposit Poezia. Aici a avut loc întrunirea Cenaclului literar transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți – Suceava).
Această primă ședință din anul curent a început cu un minut de reculegere întru cinstirea memoriei poetului Gheorghe Ungureanu, care s-a stins subit din viață la finele anului trecut. Apoi, înaintea recitalului tradițional de poezie și de alte creații artistice, a fost examinată o chestiune organizatorică. Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, a accentuat că la toamnă se vor împlini zece ani de la prima ședință a Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți”, ideea creării acestuia aparținându-le regretatului poet cernăuțean, Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, și lectorului universitar, Gina Puică, de la Suceava. Se propune ca în preajma acestei date jubiliare să fie scoasă de sub tipar o antologie a creației membrilor cenaclului. Nicolae Șapcă a explicat cum va fi aproximativ această antologie. Ea va avea două prefețe – una semnată de Gina Puică de la Suceava și alta – de Vasile Bâcu, la ora actuală cel mai vechi cenaclist al „Mașinii cu poeți” din Cernăuți. A fost aleasă o echipă de cinci redactori.
—Fiecare membru, fiecare participant la ședințele cenaclului ar trebui să-și găsească loc în această carte. După calculele noastre volumul va avea peste 350 de pagini. Tot în acest volum vor fi cronici, scrise pe parcursul a zece ani despre ședințele cenaclului și publicate în mass-media. Cartea va include și un album cu imagini color. Cronicile vor cuprinde și relatări despre participarea la ședințele noastre a interpreților, pictorilor, caricaturiștilor.
Tradiționalul „Moment istoric” al ședinței din 15 martie a fost susținut, ca de obicei, de Ioan Abutnăriței, care și-a ales ca temă justiția militară în Primul Război Mondial în Bucovina și s-a referit la revolta Regimentului 113 infanterie din Cernăuți din 17 noiembrie 1919, aceasta fiind cea mai mare abatere de la disciplina militară din Cernăuți. Două companii din acest regiment au spart magaziile la o altă companie, au luat armamentul și muniția. Acești instigatori au fost urmați de alții. Propaganda bolșevică abia aștepta așa ceva și a început să spună că unități militare din Armata Română au pornit o răscoală împotriva tiraniei, ca puterea să ajungă în mâinile țăranilor și muncitorilor, care nu avea nici o legătură cu abaterile de la disciplină, cu încălcarea jurămintelor militare. Dar propaganda e propagandă, pe care o trăim și în zilele de astăzi din plin.
—Regimentul 113 infanterie a fost făcut din rezerviști din regimentele austro-ungare și țariste. Aveau numai un singur lucru comun – făceau parte din Bucovina, a accentuat Ioan Abutnăriței. Vă dați seama de unde au fost aduși ofițerii, care vorbeau mai mult nemțește, de unde erau aduși ostașii cu apucături de pe front. Și bătea vânt de la Est, din partea bolșevicilor, care afirmau că așa este bine.
Ioan Abutnăriței a explicat cum au fost pedepsiți participanții la rebeliune, căci acest cuvânt figurează în rapoartele Marelui Cartier General. A fost un caz unic în Europa, când într-o unitate militară se petrece o asemenea catastrofă disciplinară. Vorbitorul a apreciat romanul lui Dumitru Covalciuc „Revolta”, scris pe această temă și criticat după 1991, subliniind că autorul a cunoscut istoria adevărată.
Scriitoarea Maria Toacă ne-a amintit de o culegere de versuri colectivă – „Mănăstirea de cuvinte”, a tinerilor poeți de la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, membri ai Cenaclului „Mircea Streinul”, apărută în 1997 și finanțată de distinsa poetă română Ana Blandiana. O parte din acești autori sunt membri ai Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți”, o parte s-au mulțumit numai cu acest debut editorial.
—Ana Blandiana, aflându-se la Cernăuți, a declarat că o poezie adevărată trebuie să trăiască și datorită ei a apărut această carte. Deci, există viață literară, există literatură în Bucovina. O poezie tânără, ca și un nou-născut are nevoie de oblăduire și grijă părintească până își va croi singură drum la cititor. Poate acești tineri vor avea mai mult noroc decât generația născută în primele decenii postbelice și își vor vedea poezia în mai multe pagini de carte înainte de ivirea argintului la tâmple, a citit doamna Maria Toacă dintr-o recenzie a sa la apariția acestei culegeri.
Poetul Constantin Befu din Suceava, menționând că la Cenaclul transfrontalier ne simțim ca într-o familie și fiind impresionat de decretul din ultimele zile, semnat de președintele ucrainean, despre marcarea în toată Ucraina a Zilei Limbii Române, a scris următoarele versuri: „Te simți că ești român, te simți în a ta casă./ Te simți că ești român, simți oriunde ai fi plecat,/ Te simți că ești român, nimic și nimeni nu te lasă/ Să uiți, să treci, să fii de-a ta glie legat,/ De jurământul mamei atunci când pruncul ei/ Lumina zilei a sorbit întâia oară…”.
Subsemnatul a amintit de o altă dată importantă – în 2026 se împlinesc 430 de ani de la nașterea principelui moldovean și ilustru mitropolit al Kievului, apărător al întregii ortodoxii, Petru Movilă. Cu această ocazie a citit un fragment din poemul său consacrat acestui mare fiu a două popoare: „Se mută în ortodoxa Ucraină,/ Lângă râul botezului, cel lin și lat,/ La gradul scăldat în a „alfei” lumină,/ Dar poate-l trimise chiar Întâiul Chemat”.
—La Cernăuți vin de fiecare dată cu sentimentul că drumul acesta este un dar care mi se oferă. Mulțumesc că existați. Vreau să vă spun că vin și cu amintiri din anii când încă nu vă cunoscusem pe dumneavoastră, dar am avut șansa să-l cunosc pe Vasile Tărâțeanu, care nu lipsea niciodată la noi, la Mălini, la edițiile Festivalului „Labiș”, ne îmbrățișa pe toți cu privirea și era tot inimă și suflet, a declarat Maria Crețu de la baștina lui Nicolae Labiș. Ea s-a prezentat cu o poezie a sa și a recitat poezia „Dulce-amar de Bucovina” de regretatul Vasile Tărâțeanu.
După melodiile românești, interpretate la flaut de Puiu Crețu, a citit o creație lirică proprie Sofia Roșca din Marșinți, membră activă a Cenaclului „Mașina cu poeți”. Apoi flautistul Cenaclului, Puiu Crețu a acompaniat versul și cântecul pascal al poetului de la Fălticeni Constantin Bulboacă.
Suflarea lirică a anotimpului reînnoirii s-a simțit în poeziile citite de membrii cenaclului din Cernăuți Rodica Zegrea, care s-a prezentat și cu o poezie pentru copii, Gheorghe Bodnariuc, Dumitru Zaidel, Dumitru Olexiuc, iar Carolina Jitaru, înainte de a interpreta un cunoscut șlagăr despre primăvară, a dat citire unor versuri expediate pe adresa cenaclului de talentatul poet Dumitru Mintencu din Voloca. Salutăm cu bucurie revenirea acestui autor de poezie modernă la pulsul viu al ars poetica.
Sonetistul Nicolae Șapcă ne-a surprins cu un sonet de primăvară pentru copii, care poate fi înțeles și ca o intenție a autorului de a edita o nouă culegere tematică de sonete pentru micii cititori.
Dorin Misichevici din Budeneț, baștina poetului și academicianului Grigore Bostan, a venit la cenaclu cu un nou și actual „monolog filosofic”. Au încheiat ședința pe o notă mai veselă Constantin Horbovanu din Suceava cu tradiționalele sale „însemnări ale unui trecător” și epigramistul din Cernăuți Vasile Bâcu.
Următoarea ședință a Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” va avea loc în județul Suceava, în luna mai.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
Foto Marinel Dănilă.
