MAȘINA CU POEȚI, LA „POARTA DE INTRARE ÎN BUCOVINA”

La un capăt de județ (sau un început, dacă privim dinspre Transilvania) vegheată de semeția Oușorului, a Munților Rodnei, a celor 12 Apostoli și a Pietrei Dornei, înfruntând ierni aspre și veri scurte și aprige în furtuni, dar și strălucitoare în zilele cu soare, se regăsește una dintre cele mai mari și mai frumoase comune din ținutul Bucovinei: Poiana Stampei, un străjer altădată între două imperii și rămasă un nume prin pitorescul locurilor, hărnicia oamenilor și bogățiile cu care Dumnezeu a înzestrat aceste meleaguri.

Aici au poposit, pe 21 septembrie, într-o zi în care soarele ne-a însoțit, membrii Cenaclului Transfrontalier „Mașina cu poeți” veniți din Cernăuți, Iași, Suceava, Fălticeni, Câmpulung, Pojorâta, Vatra Dornei. Întâmpinați cu bucurie și deosebită ospitalitate de gazde, primarul Viluț Mezdrea, viceprimarul Vladimir Popescu, directorul Casei de Cultură „Elisei Todașcă”, Petru Chiforescu, membrii cenaclului au avut prilejul să viziteze pentru început Muzeul satului, una din principalele instituții care s-au edificat din 2006 încoace, prin grija deosebită a administrației locale (ing. Viluț Mezdrea era viceprimar și este primar din 2012) și a gospodarilor satului. Muzeul reproduce o casă țărănească din jurul anilor 1850, inițiativa a aparținut fostului primar Elisei Todașcă și a prof. Paraschiva Abutnăriței, fiică a comunei și „Cetățean de onoare”, autoare, împreună cu col. r. Ioan Abutnăriței, a Monografiei comunei (apărută în două ediții, 2006 și 2013 – ediție revăzută și adăugită). E locul să menționăm și numeroase alte realizări care au schimbat fața localității, aspect subliniat de către toți participanții la cenaclu: Primărie modernă, Casă de Cultură, Grădiniță cu program prelungit, Sală de sport cu toate utilitățile, Școală Gimnazială renovată și utilată la cele mai noi standarde, bloc de locuințe pentru tineri, apă curentă și canalizare, drumurile comunale asfaltate, cinci poduri peste râul Dorna care leagă toate satele comunei, zeci de case noi și moderne, dispensar cu cabinet stomatologic, farmacie, ecograf.

Dezbaterile au avut loc în moderna sală de ședințe a Primăriei, responsabilul cenaclului din partea Sucevei, scriitorul Constantin Horbovanu a precizat modul de desfășurare a lucrărilor, moderate de ziaristul și poetul Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Filialei Iași a UZPR, vicepreședinte al SCLRB „Mihai Eminescu” din Cernăuți și prof. univ. dr. Nicolae Marcel Flocea, poet și umorist, președintele Cenaclului literar-umoristic „Țara de Sus ” din Câmpulung.

În cuvântul său de bun venit, primarul Viluț Mezdrea s-a declarat bucuros de oaspeți și de reîntâlnirea cu oameni dragi, cetățenii de onoare ai comunei, familia Abutnăriței, prof. univ. dr. Marcel Flocea, căruia îi poartă un profund respect ca fost profesor în timpul facultății, bucuros să cunoască oameni de litere noi și a subliniat „sper să fie un cenaclu de care să vă reamintiți cu drag”. A oferit tuturor cartea lui Dan Puric „Să fii român”, care a fost lansată în comună. Viceprimarul Vladimir Popescu a oferit detalii despre așezarea comunei, despre faptul că aici se află una dintre cele mai mari rezervații naturale din țară „Tinovul Mare” și că pe aici trece vestita „Via Transilvanica”.

Din istoria foarte veche a localității, col. r. Ioan Abutnăriței a amintit de trecerea hoardelor tătare în 1241 spre apusul Europei (de unde a fost nevoite să se întoarcă, primind vestea morții lui Gingis Han), despre atestarea documentară, despre denumirea localității, provenind de la morile de piatră ce funcționau aici, ș.a.

Personal, am completat despre străbunii care au făcut drumuri la împăratul din Viena, pentru apărarea privilegiilor locuitorilor Ocolului Câmpulung, pentru dreptul de a ridica o biserică (târnosită de mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici în 1885 și pictată de Epaminonda Bucevschi, la care a slujit doi ani și Simion Florea Marian). Din nefericire, biserica a fost mistuită de un incendiu, dar în 3 ani, prin vrednicia conducerii comunei, a gospodarilor, a sponsorilor, s-a ridicat alt edificiu mai impunător. Am dedicate străbunilor poezia „Rădăcini”.

Distinsa ziaristă și scriitoare Maria Toacă din Cernăuți, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, s-a referit la cartea sa „Boianul meu cu inimă română”, a citat o poveste cu Sfânta Maria, auzită din Boian, a recitat versuri personale dedicate tot Sfintei Maria, scrise în tinerețe (ne aflam în Ziua Nașterii Sfintei Maria, sărbătorită pe stil vechi).

Un grup de copii foarte talentați, membri ai grupului folk „AMY-M” și ai vestitului ansamblu „Poienița” instruiți de Dănuț Lăcătuș, conduși de colegul său, Ovidiu Todașcă, a încântat pe cei prezenți cu trei frumoase melodii, având ca soliste pe Antonia Tătaru și Antonia Gemănar.

Voie bună a stârnit poeta și umorista Elena Mândru, președinta Societății Scriitorilor fără Frontiere din Iași, cu o poezie și două epigrame înscrise în tema „Bășcălie neaoșă”, cu care a participat la festivalul dedicat lui Ion Băeșu.

Scriitoarea Maria Apetroaie, vicepreședinte al SSFF, redactor șef al revistei „Moldova literară” i-a invitat pe scriitori să colaboreze la revistă, a adus un elogiu celor „care cultivă limba română și dau glas sentimentelor față de țară”, cărora le dedică poemul „Maică țară”, în care-i glorifică pe cei care se jertfesc pentru binele ei. Situându-se între „Alb și negru” în poemul prezentat, poeta Tatiana Golciuk din Boian, subliniază „Aș vrea la urmă să am alb” și adaugă un text nostalgiei generate de venirea toamnei. Invită conducerea comunei la o înfrățire cu Boianul, idee propusă de ziarista Maria Toacă.

Scurtă și sugestivă a fost intervenția Savetei Vărvăreanu din Fălticeni, care a rostit o epigramă.

A fost rândul talentatului profesor Puiu Crețu din Mălini, care ne-a condus, cu flautul său fermecat prin toate zonele folclorice ale țării (recunoscute, spre lauda sa, de N. M. Flocea).

Ziarist de anvergură, împlinind 48 de ani în branșă, Vasile Carlașciuc din Cernăuți, ne-a povestit despre începuturile sale la „Zorii Bucovinei”, despre activitatea din prezent la Radio Ucraina Internațional și „Libertatea cuvântului”, ne-a reamintit de trista realitate a prezentului, când mor copii români în războiul din Ucraina, cărora le închină schița „Trandafir înrourat de lacrimi”, ce va fi tipărită în curând și în „Moldova literară”. Poemul impresionant „Netrecătoare, iubirea ta” îl dedică soției, la 48 de ani de la căsătorie.

Despre toamna „care nu-și ține lacrimile” și „aruncă asfințituri mov peste cuvintele nerostite” a citit Paula Drăgușanu, la care a adăugat un poem dedicat bunicului său Toader, fost fierar, care stăpânea focul cu mâinile, cele care sunt „povestea omului”.

Costel Befu, redactor șef al revistei „Erupții dolheștene” ne-a surprins cu „Erupții de toamnă”.

Deși a mărturisit că nu este mare adept al poeziei în vers liber, totuși îl practică, (fiind cunoscut ca un foarte bun sonetist), Nicolae Șapcă ne-a încântat cu un text „Septembrie în Țara Dornelor”, acest ținut străjuit de pietre și munți falnici. Revenită „cu drag” prin aceste locuri, Maria Crețu a prezentat un simbolic „Antinod”.

Felicitări deosebite pentru primar și oamenii locului a exprimat Constantin Bulboacă, președintele cenaclului „Nicolae Labiș” din Fălticeni, care a apreciat și muzeul „o instituție prin care păstrăm românitatea Bucovinei”. A invitat la colaborare la revista cenaclului „Zbor” și a anunțat o veste foarte bună, înălțarea, pe 11 octombrie, a statuii lui Nicolae Labiș la Fălticeni, cu sprijinul cunoscutului om de cultură Grigore Elisei și a primarului municipiului. Limbii române îi dedică poemul „Slova noastră”.

Poemul prezentat de prof. univ. George Mahalu, președintele cenaclului „Acces” din Suceava, a fost un îndemn la reflecție despre noi, ca oameni.

Cezar Straton, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni, a prezentat noua sa carte „Noua ecologie a iubirii” și a lecturat un pasaj despre schimbările (nu foarte fericite) din domeniu, în prezent.

Cu deosebit talent, poeta Viorica Cornea a recitat o poezie de dragoste și o impresionantă „Știință de a fi ceea ce nu este simplu, țăran”. „Să crezi mereu în tine”, ne îndeamnă lyric Grațiela Herghelegiu, iar Lucian Ioniță după „Viața bătută în cuie”, se adresează visătorului, cu îndemnul „deschide-te în cuvânt” și poetului „pescar de cuvinte”.

„În împărăția mea, m-am instalat regină ce a plătit să-și asculte în van lira” declară poeta Limona Rusu.

Cu „pași de toamnă” ce-și deschide „cărarea pe drumuri de regină” ne-a delectat prof. dr. Luminița Țăran, poetă și critic literar. Cu bucuria de a se regăsi în acest „mic rai”, Gabriela Braha a recitat „Plâns de toamnă” cu plecarea cocorilor „cu pulbere de aur, cu mierea din știubee”.

Nicolae Șapcă a venit cu bucuria reînvierii, după 7 ani, a revistei „Septentrion literar” a scriitorilor nord bucovineni, pe care a prezentat-o și a dăruit-o tuturor.

Jenica Romanică, din partea ASATD Vatra Dornei, a dovedit aprehensiunea sa pentru poezie, prin poemul „Obârșie” și pentru proză, cu un fragment din recenta scriere „Memoria timpului”, micromonografie a satului natal, Lueriu.

Așteptat, ca de obicei, poetul Valerian Bedrule ne-a încântat cu două reușite sonete, reproducem ultimul vers din al doilea „Dar aș trimite moartea în exil!”.

Gruia Ungurian, membru al ASATD din Vatra Dornei, premiat pentru epigramă în cadrul unui proiect național, ne-a reținut atenția cu câteva asemenea creații.

Din partea localnicilor, prof. dr. Dorina Paicu, directoarea școlii, a apreciat atmosfera din cenaclu „care a adăugat o dimensiune spirituală comunei” și, prietenă cu poezia, a lecturat două poeme apărute în „Moldova literară”. Bibliotecar Lucica Vasiluț, promotor cultural (ca și antevorbitoarea) s-a oprit la un poem dedicat timpului „Mai lasă-mi o zi”.

„Am învățat” declară filozofic Nicolae Marcel Flocea, la care adaugă, nedezmințindu-se ca umorist, un autoironic poem „Sexagenar”.

„Un adevărat festival a fost întâlnirea de azi”, a apreciat C. Horbovanu, încheind cu o autoepigramă „Mie, umorist” și așteptatele înțelepte „Însemnări de trecător”.

Va rămâne de neuitat această întâlnire, datorată gazdelor și organizatorilor. „Mașina cu poeți” va merge mai departe, în octombrie, în nordul Bucovinei, la Ciudei.

Paraschiva ABUTNĂRIȚEI,

special pentru „Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/