Ajuns la inimile cititorului prin filosofia simplității, Grigore Vieru își aprinde steaua eternității în universul firului de iarbă. Anume în acest firicel dumnezeiesc el a știut să pună spre sălășluire imensitatea talentului său. Acest fir de iarbă cu care se compară poetul, este izvorul nesecat al verdelui vierean care îmbracă totul ce este sacru pentru ființa umană. Dicționarul sacralității lui Grigore Vieru cuprinde câteva cuvinte de bază: Mama, Limba, Țara, Iubirea, Femeia, Copilul — acestea constituind coloana vertebrală a Operei sale. Nu voi căuta să-l compar pe Vieru cu cineva ca să vă dați seama cât de mare este, pentru că el este incomparabil. Mai este cert faptul că el, Steaua Basarabiei, vine alături de titanii literaturii române pentru a înveșnici melosul limbii materne în adâncimea pământului natal. Mi-e frică să cred că ar exista români care să nu cunoască măcar o poezie de Grigore Vieru. Mai degrabă m-ași liniști cu gândul că mulți cunosc poezia sau cântecul, însă pur și simplu nu cunosc autorul. Parcă e mai acceptabil. Să fie cineva care nu cunoaște cântecele „Melancolie”, „Romantică”, „Orele”, „Casa părintească nu se vinde”, „Pentru ea”, „Maria Mirabela”… Cântați-le, că versurile îi aparțin lui Grigore Vieru.
În 14 februarie curent s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Grigore Vieru. Putea să fie printre noi și la această vârstă, dacă nu era acel enigmatic accident rutier.
Sâmbătă, 15 februarie, am pornit cu noaptea în cap spre Pererita, la baștina poetului, la casa în care a văzut lumina zilei și a copilărit. Acolo, unde își aștepta mama plecată la Cernăuți după cumpărături, iar el, fiind copil și rămânând acasă credea că „Cernăuțiul este singurul oraș din lume”. Ajunși în curtea casei, ca și în cei ani am fost întâmpinați frățește de directorul Casei-Muzeu Veaceslav Ciutac, gospodarul care are grijă de „casa văduvă și tristă”, aceasta în prezent făcând parte din patrimoniul statului. Aici toate lucrurile sunt puse la punct pentru ai tăia oarecum din tristețe, iar ca vizitatorii să rămână cu cele mai frumoase impresii despre muzeul vizitat. „Primii vizitatori astăzi au ajuns înainte de ora opt dimineața, ne-a spus domnul Veaceslav. Era un grup de la Cernăuți de circa douăzeci de profesori de limbă și literatură română”. Am înțeles că era vorba despre profesorii organizați de doamna Elena Andruhovici, metodistă la Centrul de dezvoltare profesională a lucrătorilor din învățământ Hliboca.
Am ajuns la Pererita onorând invitația domnului Ilie Zagoriciuc, șeful secției de cultură a raionului Briceni, împreună cu colegii de condei și de breaslă, poeții Gheorghe Ungurean și Gheorghe Bodnariuc, vicepreședinte și respectiv secretar al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, ziarista și interpreta Carolina Jitaru, vicepreședintă a Societății „Doamnele Române” din Cernăuți. Aici ne-am întâlnit cu prieteni dragi și vechi cunoștințe de pe ambele maluri ale Prutului, împreună cu care am depus flori la bustul poetului din curtea casei unde domnul Victor Didic, primarul satului Pererita, a făcut declarația de deschidere a celei de a X-a ediții a Festivalului „Grigore Vieru” cu genericul „Taina care mă apără”.
Apoi, deplasându-ne la Căminul cultural din localitate, vreme de patru ore ne-am delectat cu versuri și cântece pe versurile lui Grigore Vieru, recitate și interpretate de artiști amatori și profesioniști din raionul Briceni, elevi și profesori, părinți și copii atât de la instituțiile de învățământ din Pererita, cât și din localitățile din împrejurimi. Cele văzute pe scenă sunt argumente de nerespins, că elevii sunt bine instruiți, iar ceea ce se face are în esență dragostea față de nestematele noastre spirituale. Cântecele și compozițiile coregrafice ne sensibilizau amintindu-ne de anii când aceste piese nemuritoare erau prezențe constante pe scenele și televiziunile din R. Moldova și România, interpretate de Ion și Doina Aldea Teodorovici, Anastasia Lazaruc, Sofia Rotaru și mulții alții.
Pe scena Festivalului au urcat și mai mulți elevi talentați din localitatea Boian din nordul Bucovinei, aici fiind vorba de familia Serghei-Elena Poclitar, (surorile Sofia și Anastasia), însoțite de alți colegi care au recitat și au cântat.
Nu a lipsit nici energica crăsnencuță Daria Crețu, venită desigur împreună cu mama și bunica, aceasta din urmă fiind originară de pe meleagurile de baștină a poetului omagiat la Pererita. Daria a interpretat două cântece: „Fuga, fuga, doi copii” pe versuri de Grigore Vieru și un cântec popular.
Doamna Maria Opaiț, profesoară la Gimnaziul din Iordănești, a emoționat sala cu un poem propriu dedicat lui Grigore Vieru.
Au fost prezente la Festival și delegații din România. Prietenii noștri de la Dorohoi au fost organizați de domnul prof. dr. Vasile Adăscăliței, care au venit și cu Corul „George Enescu”, dirijat de ani buni de doamna Gheorghina Gușulei cu rădăcini în satul Ropcea din nordul Bucovinei. Delegația din comuna Hudești a fost condusă de primarul Cătălin Dimitrie Zlei, iar echipa de la Dumbrăveni, județul Suceava a fost prezentă în frunte cu primarul Ioan Pavăl, care, din cele spuse la microfon, am înțeles că preconizează o înfrățire cu Pererita, o idee foarte bună, zic eu, văzând, cel puțin din trecere ambele sate în timp diferit.
Cei prezenți la Festival au fost salutați de președintele raionului Briceni Dorin Pavaloi. Cuvinte de salut au rostit șefii delegațiilor sosite, nu am lipsit desigur nici noi, cernăuțenii.
Oaspeți de onoare ai evenimentului au fost academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de științe a Republicii Moldova, iar academicianul Mihai Cimpoi și scriitorul-pictor Leonid Popescu, un bun prieten al cernăuțenilor, au primit din mâinile primarului de Pererita Victor Didic Diploma de Cetățean de Onoare al satului. Au fost înmânate mai multe distincții și trofee pentru participanți. Preotul Maxim Melinte venit de la Chișinău i-a înmânat primarului Didic o Distincție de Trebnicie decernată de ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor.
Noi, cei din Cernăuțiul drag lui Grigore Vieru, care în prezența a sute de români localnici și scriitori de mare probă dezvelea în 1989 bustul Luceafărului în curtea casei lui Aron Pumnul, exprimăm alese mulțumiri gazdelor Festivalului Victor Didic și Ilie Zagoriciuc pentru invitație, pentru ospitalitate, pentru omenie, felicitându-i în același timp pentru minunata organizare. Atâta doar mai țin să adaog: cât de mult s-ar bucura Grigore Vieru ca la Casa lui Pumnu din centru Cernăuțiului să fie aceeași rânduială la în curtea căsuței sale din sătucul de pe malul Prutului.
Lumina Stelei Basarabiei ne va lumina sufletul ființei noastre naționale în veac!
Nicolae ȘAPCĂ,
președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți
