Străveche vatră de cultură românească, importantă în plan național și internațional, clădită de iluștri înaintași, Fălticeniul contemporan se străduiește (și reușește) să mențină viu focul la care ne încălzim spiritele și ne formăm ca oameni. Urbea de pe Șomuz a fost duminică, 24 septembrie, gazda unei întâlniri de elită, simbolică pentru unitatea prin cultură a românilor din țară, din Chișinău, din Cernăuți.
Inițiativa a aparținut cenaclului „Nicolae Labiș” și președintelui acestuia, profesorul și scriitorul Constantin Bulboacă, cel care și-a asumat răspunderea pentru întâlnirea cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți”. Dar a fost mai mult decât atât, s-au reunit cenaclul gazdă, cenaclul „Vocea generațiilor” din Chișinău, membri ai Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți, reprezentante ale Societății „Doamnele Române” din străvechea capitală a Bucovinei, reprezentanți ai Societății Scriitorilor fără Frontiere de la Iași, scriitori din Suceava, reprezentanți ai CIL și ai altor entități culturale, membri ai cenaclurilor „Nectarie” din Vama, „Țara de Sus” din Câmpulung, ai Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor și ai Filialei SCLRB din Vatra Dornei, ai Asociației „Prietenii Basarabiei, ai Bucovinei și Ținutului Herța” din Dorohoi, ai cenaclului „Erupții dolheștene”. Participanții au fost întâmpinați cu pâine și sare, după datină, cu flori și cu deosebită căldură de către gazde, profesorul Codrin Bența, directorul Colegiului Național „Nicu Gane” și Constantin Bulboacă cu echipa sa. Cu îndreptățită mândrie, directorul a prezentat colegiul, o unitate reprezentativă a învățământului românesc, ce a sărbătorit de curând 150 de ani de existență, unde s-au format ilustre personalități ale culturii românești, unde și astăzi se realizează performanțe deosebite, sub deviza „Educație și cultură”. Ne-au reținut atenția biblioteca, expozițiile pictorilor Mihai Gavril și Radu Bercea, expoziția omagială „Arc peste timp”.
În imagine: Profesorul Codrin Bența, directorul Colegiului Național „Nicu Gane” și Constantin Bulboacă, președintele cenaclului „Nicolae Labiș”
Manifestarea literară s-a desfășurat sub semnul bucuriei de a ne fi regăsit întru poezie și muzică, sub semnul luminii și al culorilor din frumoasele tablouri cu flori ale poetei, ziaristei și pictoriței Gutiera Prodan din Chișinău. Ne-am unit glasurile în acordurile Imnului României, am ascultat cuvintele poemului dedicat României Mari, în interpretarea autorului Constantin Bulboacă. Ana Onică din Chișinău a prezentat activitatea cenaclului, înființat în urmă cu trei ani și care se înscrie deja cu două prestigioase festivaluri, și-a prezentat colegele, a citit din creația proprie un eseu dedicat limbii române și poezie. A primit un dar din partea cenaclului „Nicolae Labiș”, tablouri semnate de Mihai Gavril și a oferit o cupă simbolică gazdelor. Fiecare conducător de cenaclu și asociație prezentă au primit un tablou cu chipul lui Nicolae Labiș, un gest deosebit de generos din partea fălticenenilor. Au recitat din creațiile proprii Tatiana Burdea, Marcela Șeptilici, Olga Tudor Mațarin, autoare de poezie pentru copii și cantautoare, Gutiera Prodan (cu poezie de calitate), cu prezentarea unui proiect interesant „Cărți pentru școala ta”, în sprijinul întăririi studiului limbii române. Din partea puternicei echipe de la Cernăuți, poetul și ziaristul Nicolae Șapcă, vicepreședinte al SCLRB „Mihai Eminescu”, a exprimat emoția revederii cu colegii din cenaclul „Mașina cu poeți” și cu scriitorii din Chișinău. Microfonul a fost preluat de cunoscuta jurnalistă („care doinește în publicistică”, după N. Șapcă) și scriitoare Maria Toacă, președinta Societății „Doamnele Române”, un condei cu har deosebit. Vorbitoarea s-a referit la importanța activității unor cenacluri (inclusiv, „Flacăra”), la patriotismul promovat prin asemenea manifestări și la un proiect de suflet, realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României: CD-ul „Cred în fericire” a jurnalistei și cantautoarei Carolina Jitaru, o voce deosebită în peisajul cultural al Bucovinei. Au mai citit poeme reușite Gheorghe Ungureanu, Gheorghe Bodnariuc (despre dragoste, toamnă și lumină), poetul și jurnalistul Vasile Carlașciuc (un impresionant poem dedicat unui cuplu ce a trecut prin război, acest flagel care ne urâțește viețile și nu se mai termină). Dorin Misichievici precizează printr-un poem interogativ că „vederea este românească”, Eliza Selețki exprimă bucuria de a fi trecut granița „acasă de acasă” sau „Am venit de la mama pân‘ la mama”, având norocul de a nu fi împușcată, ca cei care au dorit să rămână români în 1941, la Lunca. Dumitru Zaidel, din Mahala, poetizează simplu și cu patos despre locurile natale.
O puternică impresie a produs Carolina Jitaru, interpretând cu vocea sa excepțională trei dintre cele 15 cântece de pe CD, textele aparținând unor poeți nord bucovineni, din lista cărora nu lipsește Poetul național Mihai Eminescu: Vasile Tărâțeanu, Grigore Bostan, Ilie Tudor Zegrea, Mircea Lutic, Arcadie Suceveanu, Vasile Bâcu, Nicolae Șapcă, Vitalie Zâgrea. În ce privește muzica, zece sunt compoziții proprii. Toate textele poartă mesaje profunde, pe care interpreta știe să le valorizeze. Nicolae Șapcă a rostit un poem despre toamnă, probând calitățile sale de sonetist.
Poeta și epigramista Elena Mândru de la Iași, președinta SSFF, a venit însoțită de scriitoarea Maria Apetroaiei, vicepreședinte (subsemnata m-am alăturat, din aceeași postură, dar și ca vicepreședinte al ASATD Vatra Dornei), de Marian Mândru, prieten al cuvântului frumos. Elena Mândru a destins atmosfera cu epigrame și catrene, a vorbit despre activitatea societății, despre calitățile și „defectele” românilor. Maria Apetroaiei este prozatoare și poetă și a ales lectura unui poem reușit. Un text cu caracter social și unul umoristic a rostit poetul Aurel Lungu din Dorohoi. Președintele Asociației „Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța”, prof. dr. Vasile Adăscăliței a adus un elogiu patriei și a realizat o interesantă și bine documentată analogie între vechile târguri Dorohoi și Fălticeni. Colonelul (r) Ioan Abutnăriței, președintele filialei Vatra Dornei a SCLRB, s-a referit la Fălticenii care nu au făcut parte din Bucovina, dar au sprijinit unirea acestei provincii cu România.
Prof dr. Luminița Reveica Țăran din Câmpulung opinează că întâlnirea „Mașinii cu poeți” se desfășoară în fața „Zeului Cultura” și citește un poem, poeta Gabriela Braha s-a referit la „starea de sărbătoare a poeziei” (după N. Stănescu) și a citit un poem propriu despre timp, poetul Valerian Bedrule a închinat două poeme dragostei, prozatorul Vasile Aioanei îl amintește pe Adrian Dinu Rachieru, cu recentul volum „Emisfere de Bucovina”, cu sublinierea „Bucovina trebuie să comunice”. Inspirată a fost și alegerea opiniei lui Marin Gherman: „Din punct de vedere cultural, Bucovina este unită” și prezentarea poeziei proprii despre Bucovina.
Din partea cenaclului „Nectarie”, președintele executiv Ioan Mugurel Sasu a prezentat succint activitatea desfășurată timp de 12 ani în cadrul cenaclului revista „Surâsul Bucovinei”, a citit inspirate catrene. Poeta Limona Rusu a recitat un poem pentru Bucovina și unul pentru bărbați, Luminița Ignea, poetă prozatoare, autoare de haiku a poetizat reușit despre libertate și unitate.
Moderatorul cenaclului „Mașina cu poeți”, scriitorul sucevean Constantin Horbovanu consideră că în acest cadru s-au întâlnit toți moldovenii, „urmașii lui Ștefan cel Mare”, citește epigrame și cugetări din ciclul „Însemnări de trecător”. Poeții suceveni Grațiela Herghelegiu, George Sauciuc, Lucian Ioniță au prezentat creații proprii, a fost prezent poetul Vlad Sibechi.
De o nobilă politețe, gazdele au intervenit în final. Distinsa prof. Mioara Gafencu a mărturisit că „poezia vorbește în noi ” și că în această zi am sorbit „din lumina frumuseții”. Au citit poezie Maria Mitocaru, Lenuța Rusu, Maria Crețu, Viorica Cornea, Paula Drăgușanu, Costel Bephu, Gheorghe Varganici, a adresat un salut Ioan Caulea. Cu proză ne-au reținut atenția Saveta Vărvăreanu, Vasile Moroșanu, cu poezie pentru copii, Coca Maria Udișteanu. Eseul „Caprele” al lui Gabriel Todică a probat subtilitatea autorului. Prof. Puiu Crețu ne-a delectat cu o horă, la flaut (suntem în anul Ciprian Porumbescu) și amfitrionul a încheiat cu poemul „Anonim”.
A fost o întâlnire luminoasă, ca ziua de toamnă în care ne găseam, densă, complexă, mustind de respect pentru cuvântul românesc, pentru neam, pentru zidirea prin frumos.
Paraschiva Abutnăriței,
filiala UZPR Iași
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
