A fost o adevărată sărbătoare a Limbii Române, căci toate declarațiile de dragoste ale foștilor studenți au fost adresate Maternei. Îi mulțumim dnei conf. univ. dr. Cristina Paladean, șefa Catedrei, care a organizat această frumoasă întâlnire cu tinerețea, la care a fost prezentă și dna dr. Felicia Vrânceanu.
Catedra de Filologie Română și Clasică din cadrul Facultății de Filologie, a fost înființată în anul 1875, când a fost inaugurată și Universitatea din Cernăuți, pe vremea jurisdicției Imperiului Austro-Ungar și se numea „Franz Josefs Universität”. Deci, Catedra de română are o istorie de 148 de ani.
Primul titular al Catedrei a fost academicianul Ion Gheorghe Sbiera, i-au urmat Sextil Pușcariu, Leca Morariu, academicianul Grigore Bostan, prof. Gheorghe Jernovei, etc., în prezent, în fruntea Catedrei se află dna conf. univ. dr. Cristina Paladean, care a regizat frumos această sărbătoare a graiului matern, grație căreia ne-am văzut aievea, prin frumoase amintiri, irepetabilii, minunații ani de studenție, datorită căreia a avut loc întâlnirea de suflet cu foști și actuali studenți.
Dna Cristina Paladean a făcut o succintă incursiune în biografia Catedrei, menționând că indiferent de perioada de administrare a Țării de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare, numită apoi de austrieci Bucovina, misiunea Catedrei a fost promovarea și perpetuarea limbii române, culturii românești. Chiar din primele zile ale existenței sale Catedra de Română s-a bucurat de sprijinul constant al Patriei noastre istorice – România. Din 1892 a fost susținută de Consulatul Regal la Cernăuți, iar din 1999 de Consulatul General al României la Cernăuți, de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. In prezent o mare susținătoare a tineretului studios este dna consul general Irina-Loredana Stănculescu. După cum a menționat dna Cristina Paladean, grație Excelenței Sale Catedra dispune de tehnică modernă.
Mândră de comunitatea românească din nordul istoric al Bucovinei, fiindcă își păstrează limba, inestimabilele valori ale neamului, exprimându-și gratitudinea față de organizatori pentru întâlnirea de suflet și accentuând relația de susținere a Catedrei de către Consulat, dna Irina-Loredana Stănculescu le-a adresat mulțumiri tinerilor că au ales să studieze în limba maternă: ”Voi sunteți viitorul comunității, viitorul școlilor cu predare în limba română, viitorul limbii române pe aceste meleaguri, vă felicit pentru alegerea pe care ați făcut-o, vă urez succes să duceți mai departe valorile românești și limba noastră maternă”.
Anul acesta Catedra a obținut de la Ministerul învățământului și științei din Ucraina zece locuri bugetare pentru specialitatea „Limba și literatura română”. Să ne ajute Dumnezeu ca pe viitor candidații să susțină evaluarea independentă externă și la română, ceea ce îi va cointeresa s-o studieze mai profund pentru admitere la facultate. Ne bucurăm că în anul I studiază zece tineri – opt cu bursă de stat, iar la doi le-a venit în ajutor dna consul general, datorită căreia doi oameni de afaceri în România achită taxa de studii, întrucât părinții nu au posibilitate.
Deși umbrită de ușoare nostalgii după primăvara vieții, întâlnirea din această toamnă s-a dovedit încărcată de rodul frumoaselor și scumpelor amintiri. Or, ce poate fi mai frumos decât tinerețea, anii de studenție – întâlnirea toamnei brumate la creștet cu primăvara speranței?
Depănând caierul amintirilor, jurnalista Felicia Nichita-Toma, administratoare a site-ului ”Zorile Bucovinei”, care a relevat momente impresionante din anii studenției, evocând personalitățile de excepție ale dascălilor iubiți, academicianul Grigore Bostan, șeful Catedrei, soția sa, dr. Lora Bostan, dna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române. Apoi le-a urat studenților succese la învățătură, îndrumându-i să nu-și înstrăineze copii de rădăcini, de limba română, precum o fac mulți ”patrioți” din ținut, care vorbesc cu odraslele chiar acasă în altă limbă. A amintit de un articol din 2018, când Catedra pentru prima dată a rămas fără studenţi în anul I şi nu din cauză că „românii n-au nevoie de limba română”, după cum se intenționa să se tulbure apele, ci fiindcă s-a făcut tot posibilul ca tinerii, care doreau să se înscrie la română, să obțină un punctaj redus la evaluarea externă independentă la obiectele limba ucraineană, istoria şi limba străină, astfel neavând parte de burse din partea statului.
Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina ”M. Eminescu”, a menționat că la Catedră au studiat dumnealui, soția, fratele, 2 copii, iar visul lui este ca și nepoții să învețe aici în limba maternă, fiindcă e o limbă europeană cu perspective, gând continuat de Nicolae Șapcă, redactorul-șef al ziarului ”Monitorul Bucovinean”, care a obținut în viață ce și-a dorit – e jurnalist, poet — ”grație studiilor în limba română la Catedra care, desigur, se va menține dacă și urmașii noștri vor veni să învețe aici”.
”Nu am ales să studiez eu limba română, m-a ales ea pe mine”, a conștientizat jurnalista Carolina Jitaru, dând glas excepționalului ”Poem bucovinean” de Grigore Bostan și dăruind studenților CD-ul ”Cred în fericire”, apărut cu sprijinul DRP. A făcut și o declarație mărturisitoare: ”Dacă nu era în viața mea limba română, nu era nici CD-ul acesta pe versurile regretaților poeți bucovineni Grigore Bostan, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, etc, dar și actualilor poeți Vasile Bâcu, Nicolae Șapcă, Vitalie Zâgrea…”. Publicista Maria Toacă a concretizat că are două motive de a fi prezentă la întâlnire: l-a însoțit pe soțul Tudor Andrieș și pe Carolina Jitaru care face parte din aceeași Societate „Doamnele Române”.
Doina Staric a citit din propria-i creație o poezie dedicată toamnei, mărturisind că a devenit poet grație minunaților profesori de la Catedra de Română. Visul studentului Vasile Carlașciuc a fost să devină jurnalist, l-a realizat ”datorită studiilor făcute aici.
Cu emoții, istoricul, cercetătorul arhivelor Dragoș Olaru a vorbit despre locurile memorabile din Cernăuți ale personalităților bucovinene, promițându-le studenților o excursie în calitate de ghid. Cel mai bun tălmăcitor, jurnalistul Tudor Andrieș a evocat personalitățile de elită care au activat la Catedră printre care prof. Vitalie Sorbală, care înălța punți spirituale pentru a uni cele două maluri ale Prutului – nordul Bucovinei cu Basarabia și Zinovia Peniuc, excepționala profesoară de latină, care cunoștea la perfecție mai multe limbi. Și pentru jurnaliștii Vitalie Zâgrea, Mariana Struț ”limba română e cea mai frumoasă, cea mai scumpă”, cu atât mai mult că soția lui Vitalie e profesoară de română.
”În ce limbă vorbim în aceea și simțim”. Să ne simțim Acasă în Limba Română ne-a îndemnat jurnalista Monica Ghiurco de la TVR I, prezentă la această întâlnire.
Din partea studenților a vorbit tânărul Cătălin Șcerbaniuc, student în anul IV, premiat de Senatul Facultății de filologie pentru rezultate remarcabile la învățătură și în cercetare.
A fost o zi trăită cu sufletul în leagănul pledoariei pentru limba română.
Felicia Nichita-Toma,
ziaristă la „Zorile Bucovinei”, pentru „Monitorul bucovinean” (https://monitorbuk.com/)
