Despre activitatea Bibliotecii din Culiceni — de altfel, una extrem de productivă, povestește șefa instituției Tatiana Gheorghiu într-un interviu pentru „Monitorul bucovinean”
Recent, în regiunea Cernăuți s-a desfășurat concursul „Biblioteca anului”. În finală au acces cele mai bune zece instituții de acest gen, care s-au impus în etapa preliminară. Pentru a doua oară la rând (concursul fiind unul anual) printre finaliste s-a numărat și Biblioteca din satul Culiceni, comuna Herța. În 2024, instituția cârmuită de doamna Tatiana Gheorghiu a cucerit valorosul loc doi, iar la ediția din acest an a revenit și a obținut victoria la secțiunea „Bibliotecă sătească”. De fapt, această marcantă reușită reprezintă o recunoștință binemeritată a activității de zi cu zi, axată pe pricipiul „Păstrăm cartea ca pe o mică avere”. Despre aceea cât de greu este urmezi această cale, să răzbați și să performezi ca bibliotecă — aflați din discuția de mai jos.
„Aici te poţi opri puţin în timp răsfoind păginile cărṭilor”
— Doamna Tatiana, pentru început, vă rugăm să ne spuneți, cum v-a adus soarta la bibliotecă și cum ați ajuns să conduceți Biblioteca din satul Culiceni?
— Sunt născută în satul Culiceni, comuna Herţa, unde locuiesc până-n prezent. Am absolvit Universitatea „Iuri Fedkovici” din Cernăuṭi, facultatea de filologie, specialitatea — limba şi literatura ucraineană. De 10 ani sunt şefa Bibliotecii din Culiceni. Fiind studentă în anul doi, mi s-a propus să devin bibliotecară în satul natal, astfel am luat hotărârea să termin universitatea la fără frecvenţă şi paralel să lucrez. Aveam multe emoṭii când mi-am început activitatea, nu ştiam dacă o să reuşesc să menţin nivelul bibliotecii la fel de înalt cum o făceau fostele bibliotecare: doamna Ana Bordeanu, care a lucrat mulṭi ani la Biblioteca din Culiceni şi a adus multă cinste satului prin munca sa, urmată de fiica Florentina. Lor le sunt foarte recunoscătoare că m-au îndrumat şi m-au sfătuit atât de mult la începutul drumului meu de bibliotecară.
— Dar ce vă place cel mai mult în munca pe care o prestați în calitate de bibliotecară? Poate, întâmpinați și anumite dificultăți?
— Din copilărie îmi plăcea să frecventez biblioteca din sat, pentru mine acest loc mereu a fost deosebit şi rămâne aşa până-n prezent, aici te poţi opri puţin în timp răsfoind păginile cărṭilor… Îmi place postul pe care-l ocup, fiindcă pot depune toată creativitatea în ceea ce fac, îmi place să organizez activităţi interesante şi concursuri la care trebuie să depui fantezie. Lucrăm mult cu copiii şi deseori am spus că-mi place când la unele activităṭi împreună cu ei uit de toate şi pentru o anumită perioadă de timp copilărim împreună. Clar că, nu totul este pozitiv în lucru de bibliotecar, timp de zece ani am întâlnit, şi întâlnesc până-n prezent, diferite dificultăţi, pe care, din păcate, le înṭeleg doar cei care muncesc în această sferă. Dar, nu vreau să vorbesc doar despre ceva negativ, sperăm ca în fiecare sat să existe în continuare câte o bibliotecă cu uşile deschise pentru vizitatorii săi.
„Bibliotecarul este nevoit să meargă în pas cu timpul”
— Ce însemnă să fii bibliotecar astăzi: în epoca când tehnologiilor performante au acaparat, practic, viața noastră? Reușește cartea să facă față provocărilor vremii și să se bucure de popularitatea cuvenită?
— Bineînțeles că, în ziua de astăzi depindem tot mai mult de tehnologii. Bibliotecarul este nevoit să meargă în pas cu timpul. De multe ori, stând de vorbă cu cineva necunoscut şi spunând că lucrez la bibliotecă, aud imediat întrebarea: „Da ce la bibliotecă cineva mai citeşte?”, sau „Cineva mai umblă la bibliotecă?”, de fiecare dată răspunsul meu este „Da!”. Dacă pe vremuri biblioteca a fost doar încăperea unde se păstrau cărṭile, acum vrem să dăm dovadă că bibliotecile sunt ceva mai mult. Combinăm metodele tradiţionale şi noile tehnologii. Biblioteca de astăzi este un centru informativ, un loc unde îţi poţi petrece interesant şi cu folos timpul liber. Pe lângă toate, păstrăm cartea ca pe o mică avere. Într-o carte găseşti informaṭie sau imaginaṭie. Prin intermediul ei poṭi deveni mai înţelept, mai bogat, mai umblat sau mai sigur pe tine.
— Cine sunt principalii cititorii ai bibliotecii pe care o administrați? Ce lectură preferă, în mare parte, vizitatorii instituției Dumneavoastră?
— La bibliotecă vin cititori de toate vârstele, dar cel mai mult o frecventează copiii. Micii utilizatori preferă să răsfoiască toate cărṭile care sunt în bibliotecă, dar de fiecare dată fac tot posibilul ca să se oprească la literatura caracteristică vârstei lor. Cel mai des acestea pot fi poveşti sau cărţi cu aventuri. De asemenea mă mândresc că, la noi tineretul citește, deseori sunt interesaṭi de lectura nouă adusă la bibliotecă, îndeosebi romane, detective sau lecturi fantastice. Nu avem un număr mare de cititori şi satul este mic, dar nu contează cantitatea, ci calitatea.
„Regina tuturor cunoştinṭelor mereu va ramâne Cartea”
— Ce activități, mai exact, organizați la bibliotecă? Prin ce metode încercați să atrageți cititorii?
— La Biblioteca din Culiceni sunt organizate diferite activităţi de promovare a lecturii, în speță expoziṭii de carte, discuții, zile tematice şi diverse activităţi dedicate scriitorilor jubiliari. Însă, ca biblioteca să fie mai interesantă şi să atragem mai mulṭi cititori, includem şi activităţi mai contemporane, aşa ca flashmob-uri, quest-căutare, în bibliotecă funcṭionează clubul de interese „Cartea ecranizată”, în cadrul căruia privim filme bazate pe cărṭi. Până la pandemie desfășuram „Noaptea în bibliotecă” — o activitate foarte interesantă, care sperăm să o întoarcem când va fi pace în ṭară.
Biblioteca din Culiceni a fost onorată să colaboreze cu proiectul franco-moldovean „LibroVoiajeux”, care ne-a îmbogățit instituția cu diferite jocuri interesante, pe care copiii le-au confecṭionat cu propriile mâini. Datorită jocurilor de socializare, avem şi mai mulţi vizitatori. Sunt sigură că, tinerii care au organizat acest proiect (Alina şi Martin) vor citi următoarele rânduri şi, profitând de acest interviu, vreau să le aduc mulṭumiri c-au ales pe atunci biblioteca noastră şi ne-au dăruit o experienṭă atât de frumoasă. În mare parte, grație lor biblioteca a trecut la un nivel superior. Sperăm în viitor la o colaborare şi mai puternică.
— Având o experiență destul de vastă în domeniu, cum sesizați, mai există pasiune pentru citit ca altădată?
— Cu toate că lumea crede tot mai mult în tehnologii, eu sunt de părerea că, ce nu se va întâmpla şi ce nu s-ar invetna, oricum regina tuturor cunoştinṭelor mereu va ramâne Cartea, fiindcă tot ea a fost prima şi tot cartea a dat cunoaştințe pentru a crea totul ce ne înconjoară. Pasiunea de a citi poate nu-i aşa ca altădată, dar important e că, totuşi, există. Și, cred că, arată foarte drăguţ, când cititorii își împărtășesc emoṭiile pe care le-au primit în urma lecturii unei cărţi.
— Cât de bogat este fondul Bibliotecii din Culiceni? Poate, simțiți lipsa unor genuri de literatură? Dispuneți de carte românească?
— Din păcate, fondul Bibliotecii din Culiceni nu-i prea bogat: avem doar 4788 de cărţi. Se simte lipsa de literatură contemporană, fiindcă ea este cel mai mult solicitată de tineri. La fel şi literatura pentru copii. Încercăm toate metodele pentru a îmbogăṭi fondul, participăm la diferite proiecte şi concursuri, în urma cărora primim donaṭie de carte. Avem cărţi în limba română şi ucraineană.
„Bate și ți se va deschide”
— Povestiți-ne puțin mai amănunțit și despre recentul concurs la care Biblioteca din Culiceni a reușit să se afirme. Cum ați izbutit să obțineți titlul de cea mai bună bibliotecă sătească din regiunea Cernăuți?
— Concursul „Biblioteca anului” are loc în fiecare an în două etape: prima — la nivel de comună, iar a doua — la nivel regional, având drept participante bibliotecile săteşti şi cele publice. Nu este un concurs simplu şi ne-am pregătit foarte mult, sunt diferite criterii şi cerinṭe. Fiecărui participant i se acordă 15 minute pentru a prezenta lucrul bibliotecii, se ia în considerare cât de activă a fost biblioteca pe parcurs, activităţile, proiectele, concursurile etc.
Participând la acest concurs, am accentuat atenţia că, o bibliotecă mică sătească poate demonstra lucrul său la nivel cu alte biblioteci mari. Anul trecut, la fel am participat şi am obţinut locul doi. Am făcut un pas îndrăzneṭ să luăm parte şi anul acesta, dar … „bate și ți se va deschide”.
Vreau să spun şi de unde m-am inspirat ca să particip din nou. Este vorba de Biblioteca „Gheorghe Asachi” din Herṭa, în persoana directoarei Angela Marcu, care mereu demonstrează rezultate mari în acest domeniu. Din partea tuturor bibliotecarilor din comunitatea noastră, vrem să-i mulţumim că mereu ne inspiră prin creativitatea sa. Ca exemplu, anul precedent instituția condusă de dumneaei a cucerit titlul regional „Biblioteca anului” între bibliotecile publice. Astfel, pentru prima dată, o bibliotecă publică şi una sătească din aceeași comună sunt desemnate cele mai bune în regiunea Cernăuți. Credem că, este un rezultat foarte bun pentru comuna Herṭa.
Titlul de „Biblioteca anului” l-am obţinut datorită faptului că iubesc ceia ce fac și, totodată, grație faptului că lumea din sat susţine biblioteca şi avem cititori activi. Biblioteca din Culiceni de la începutul existenṭei sale şi până-n prezent rămâne o instituţie activă şi creativă.
— În final, dezvăluiți-ne care sunt preferințele Dumneavoastră personale în materie de literatură? Ce cărți recomandați spre lecturare?
— Mă bucură ideea că, citind o carte poṭi călători, poţi imagina la nesfârşit. Îmi plac romanele, dar nu pot recomanda tuturor acest gen literar, deoarece fiecare om e diferit. Însă, un gând pe care vreau să-l împart cu toată lumea: pur şi simplu citiţi, vizitaţi bibliotecile, descoperiṭi-vă preferinṭele, discutaṭi despre ceea ce-aţi citit. Cartea nu-i duşmanul nostru, cartea este prietena care nu trădează!
Interviu de Gheorghe SEMENIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
