Deja întorcându-mă de la Tărășeni la Hliboca după o discuție cu Gheorghe Moscaliuc, militar care până nu demult a participat la acțiunile de luptă în cadrul trupelor de inginerie și geniu, mi-am dat seama că am avut ocazia să stau de vorbă cu un om, căruia alfel decât erou nici nu-i poți zice.
La începutul războiului cu agresorul rus el s-a prezentat la comisariatul militar, spunând că este pregătit să plece pe front de bunăvoie. Probabil că nici cei de la comisariat nu știau cine se află în fața lor. Între timp, Gheorghe Moscaliuc, tată a cinci copii, soția căruia are probleme de sănătate, îi anunțase pe cei dragi că se duce într-o deplasare cu interes de serviciu. Despre război — nici un cuvânt…
După o scurtă pregătire a ajuns în prima linie, alături de camarazii săi a deminat culoarele ca mai apoi armata ucraineană să înainteze și să distrugă dușmanul. Bineînțeles, linia întâi este altceva decât spatele frontului, pierderile aici sunt iminente.
Luând un mic moment de respiro, Gheorghe Moscaliuc și-a amintit un episod când în fața lui douăzeci de confrați au mers la atac și doar unul a rămas viu…
El însuși a fost la război timp de unsprezece luni, de două ori fiind rănit. După primul astfel de caz, vindecându-și rănile la spitalul militar, s-a întors în linia întâi.
În final am să mai notez că fratele geamăn a lui Gheorghe Moscaliuc — Petro, încă se mai află la război și apropie victoria împotriva ocupanților ruși.
Vasili GHEINIȘ
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
